PSD a transformat în lege hoţia intelectuală. Specialiştii în educaţie: politicienii plagiatori vor să-şi salveze pielea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Majoritatea PSD din Senat a adoptat un proiect de lege care avantajează plagiatorii. Legea dă posibilitatea unui plagiator să renunţe de bunăvoie la doctorat, fără să răspundă pentru frauda intelectuală. De asemenea, titlurile de doctor sunt acordate şi retrase de universităţi, nu de Ministerul Educaţiei. Specialiştii spun că legea a fost dată de politicieni pentru a-şi reglementa propriile situaţii

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat luni, cu 90 de voturi „pentru“, 12 „împotrivă“ şi 6 abţineri, un proiect de lege care modifică total o ordonanţă de urgenţă promovată de Guvernul Cioloş în domeniul educaţiei. Pentru a combate impostura academică, în primăvară, Guvernul a tăiat universităţilor dreptul de a-i evalua pe propriii doctoranzi acuzaţi de plagiat şi a mutat decizia exclusiv în mâinile CNATDCU, instituţie depolitizată complet de Guvernul Cioloş, care funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, condus de Mircea Dumitru, un ministru intransigent în chestiunea furtului intelectual.
Decizia Guvernului a stricat cârdăşia politică dintre politicieni şi capii universităţilor. Mecanismul funcţiona în felul următor: un politician acuzat de plagiat era imediat „spălat“ de comisiile de etică ale universităţilor unde şi-au susţinut doctoratele sau de Consiliul Naţional de Etică, alt organism politizat.  Din aceste comisii făceau parte profesori numiţi chiar de miniştrii acuzaţi de plagiat, după cum s-a întâmplat în cazurile Gabriel Oprea şi Petre Tobă.

Ca orice ordonanţă de urgenţă, şi cea adoptată de Guvernul Cioloş a intrat în procedură legislativă. Deci Parlamentul trebuia să o respingă sau să o aprobe printr-o lege. Ce a făcut majoritatea PSD din Parlament? A rescris total proiectul, astfel încât universităţile au primit din nou autonomie totală în privinţa plagiatelor. Pe scurt, a reînnodat prietenia toxică dintre politicieni şi universitari. Sau, cum spun specialiştii în educaţie contactaţi de „Adevărul“, „slăbeşte disponibilitatea universităţilor de a da verdicte obiective în cazurile de plagiat.“

„Modificările legislative, deşi declarativ au scop descentralizarea, riscă să submineze calitatea învăţământului superior din România. Ministerul Educaţiei şi Guvernul susţin forma iniţială“, a fost punctul de vedere al Guvernului, exprimat de Laurenţiu Vlad, secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Senatoarea ALDE Cristiana Anghel, la bază profesoară, l-a combătut imediat, dar fără argumente. „Recomand Ministerului să stea mai puţin în faţa televizorului“, a spus Anghel.

Un alt contestatar al Guvernului a fost Daniel Barbu, lider LADE. „Vreau să fac o remarcă. Am auzit adineauri un punct de vedere al Guvernului în care se socoteşte că o lege adoptată de Parlament subminează ceva. Mi se pare un limbaj inacceptabil. Nu cred că în acest mandat al Parlamentului  vreun Guvern să fi folosit un astfel de limbaj. Un asemenea limbaj nu poate fi admis în secolul XXI într-un parlament democratic“, a declarat Barbu, coleg de catedră cu Laurenţiu Vlad la Facultatea de Ştiinţe Politice, unde predau amândoi, dar adversari politici, din cauza viziunilor diferite despre cum trebuie să funcţioneze şcolile doctorale.

„Lege pentru spălarea politicienilor“
Modificările aduse Legii Educaţiei adoptate de către Parlament pasează în curtea universităţilor responsabilitatea de analiză a sesizărilor privind plagiatele. Astfel, de acum înainte sesizările privind suspiciunea de plagiat nu vor mai fi făcute la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inoverii (UEFISCDI), iar analiza tezelor de doctorat nu vor mai cădea în sarcina Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Faptul că universităţile vor avea o asemenea autonomie nu este privită cu ochi buni de către experţii în Educaţie, întrucât consideră că universităţile nu au niciun interes în a accepta că au oferit titluri de doctor unor autori care au plagiat. „Trebuie să fii nebun ca, după ce ai oferit un titlu, să îţi dai cu firma în cap şi să recunoşti că ai vizat o teză plagiată. Este un conflict de interese aici”, susţine expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston.

Doctorul în Drept, Marius Văcărelu, observă că multe modificări pe Educaţie, din ultimii ani, nu au venit la recomandarea universităţilor, ci la iniţiativa politicienilor, care au un singur scop, de a-şi spăla imaginea. „Până nu există o reclamaţie făcută, se prezumă că teza este corectă, dar ce este mai interesant este că toate aceste modificări care au avut loc în ultimii ani nu au avut loc la iniţiativa universităţilor, ci la iniţiativa politicienilor afectaţi. Este clar că, în aceşti ani, politicienii au încercat să îşi reglementeze situaţiile cu instrumente legale, prin legi”, a spus Văcărelu.

„Universităţile au nevoie de autonomie, dar nu acum“
Expertul în Educaţie Marian Staş consideră că autonomia universităţilor este de dorit, dar nu înainte ca şcolile doctorale să fie evaluate, astfel încât să se bucure de încredere. „Mi-e teamă că o să slăbească rigoarea şi disponibilitatea universităţilor de a-şi face curăţenie în gospodăria proprie. Trebuia mai întâi să curăţăm şcolile doctorale şi apoi să dăm autonomie. Pledoaria trebuia făcută pentru evaluarea riguroasă a şcolilor doctorale. Acolo nu se respectă legea, pentru că şcolile doctorale trebuie evaluate din cinci în cinci ani, dar nu s-a făcut. Din punct de vedere al statutului, componenta de doctorat este cea mai importantă marcă pentru o instituţie. A-ţi păstra standardul înalt de cercetare este esenţial, apoi după aia poţi descentraliza, când factorul încredere există”,  a subliniat Marian Staş.

CNATDCU, doar instanţă de apel
Cu toate acestea, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, susţine că CNATDCU nu va fi scos din schemă de tot, ci va avea rol de contestaţie. „CNATDCU este şi trebuie să rămână instanţă de apel. Este normal şi obligatoriu să existe şi o instanţă de apel. După cum este normal, în paralel cu autonomia, universităţile să fie responsabilizate cu privire la acordarea titlurilor. Nu este niciun motiv ca unele să fie acordate de universităţi, iar altele, nu. Este un demers de responsabilizare. Sunt prevăzute sancţiuni drastice dacă dau titlu de doctor într-un mod superficial”, susţine fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, sesizarea va fi făcută la Universitate, aceasta analizează şi decide, dar dacă cine a făcut sesizarea nu este mulţumit de răspuns, poate contesta la CNATDCU raportul. „Dacă cumva peste acest nivel, nu este satisfacţie pentru analiza Universităţii, se merge la forul superior la CNATDCU. Dacă CNATDCU va constata că Universitatea  a analizat în mod greşit şi şi-a asumat răspunderea pentru un verdict, dacă verdictul a fost subiectiv şi superficial, atunci Universitatea poate pierde acreditarea şcolii doctorale”, a conchis preşedintele Rectorilor din România.

Iohannis:E suspectă graba cu care s-a acţionat

„În cazurile în care există indiciile unor plagiate, avem nevoie de verdicte clare, realizate după criterii transparente. Decizia de astăzi a Senatului riscă să afecteze verificarea imparţială a acuzaţiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puţin suspectă graba cu care s-a acţionat pentru modificarea Legii educaţiei, fără o discuţie pe fond, într-un moment în care toată lumea aşteaptă integritate şi performanţă“, a scris Iohannis pe Facebook. 

Epopeea ordonanţei plagiatorilor

Principalele partide politice s-au pus de acord, prin susţinere directă sau consimţire tacită, asupra acceptării schimbării legii prin care titlurile de doctor sunt acordate şi retrase de universităţi, nu de Ministerul Educaţiei. Încă din momentul în care Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cu numărul 4/2016 a ajuns în Parlament, social-democraţii au căutat să schimbe profund natura modificărilor legislative înspre acordarea de autonomie deplină universităţilor în ceea ce priveşte retragerea titlurilor de doctor.

Într-o primă etapă, deputaţii PSD şi ALDE au trecut varianta lor a legii, pe amendamente, în Camera Deputaţilor. La votul pe întregul proiect, aceştia s-au împotmolit pentru că nu au avut majoritate de 50% plus unu să o treacă cu toate modificările pe care le voiau. Pentru a boicota iniţiativa legislativă, liberalii s-au abţinut atât în comisii, cât şi în plen.  Pe de altă parte, în momentul în care proiectul a ajuns în comisia de specialitate de la Senat, acesta a fost votat de toate partidele, cu excepţia PNL, care s-a abţinut, dar nu s-a opus. „Membrii PNL de la comisie nu au votat. S-au abţinut“, a declarat senatorul liberal Dumitru Oprea, în încercarea de a salva onoarea PNL. (Radu Eremia)

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite