Cum folosea şeful de la Protecţia Martorilor instituţia pe post de agenţie de turism pentru poliţişti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Chestorul Adrian Bărăscu este acuzat de corupţie CAPTURĂ Pro TV
Chestorul Adrian Bărăscu este acuzat de corupţie CAPTURĂ Pro TV

Detalii revoltătoare ies la iveală despre modul în care ofiţerii de la Protecţia Martorilor cheltuiau banii statului pentru propria distracţie. Vieţile unor victime ale interlopilor, sau martori în dosare în corupţie, erau puse în pericol chiar de către cei care ar fi trebuit să-i protejeze.

UPDATE Adrian Bărăscu şi angajaţii ONPM Felicia Violeta Popa, Andreea Violeta Liţă, Dan Cristian Puşcaş, Ion Octavian Nanu, Aurel Lehăduş şi Marcel Daniel Gomeajă au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă.

Corupţie la nivel înalt, activarea într-un grup de crimă organizată şi martori protejaţi puşi în pericol de moarte de cei care aveau obligaţia să-i apere. Asta au descoperit procurorii anticorupţie la Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor, care l-au reţinut pe şeful instituţiei, chestorul Adrian Bărăscu şi pe alţi alţi cinci comisari şefi şi un psiholog din cadrul aceleiaşi structuri. Adjunctul Oficiului şi un şef de serviciu au fost puşi sub control judiciar în acelaşi dosar.

Martori lăsaţi fără asistenţă medicală

Totul a ieşit la iveală după ce mai mulţi angajaţi ai Oficiului nu au mai putut suporta nedreptăţile şi ilegalităţile comise de cei de la conducere. Despre chinurile prin care au fost obligaţi să treacă au povestit şi o parte dintre martorii aflaţi sub protecţie. „Un martor acoperit dintr-o anchetă complexă i-a spus psihologului Andreea-Violeta Liţă de la Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) că vrea să se sinucidă. Nu mai putea suporta viaţa sub un nume nou, presiunile din proces, posibila răzbunare a persoanelor despre care avusese curajul să vorbească în faţa oamenilor legii.

Se întâmpla în noaptea de 14 spre 15 iunie 2013, iar psihologul nu a luat nicio măsură. Martorul a încercat să se sinucidă, dar din fericire a scăpat cu viaţă”. Ancheta vizează şi deturnări de fonduri, bani alocaţi protecţiei martorilor, dar folosiţi, în realitate, pentru servicii de lux: autoturisme închiriate sau sedii de birouri de lux închiriate. În schimb, martorilor protejaţi nu li se asigurau nevoile primare: asistenţă medicală, medicamente, plata utilităţilor şi a chiriei, susţin procurorii anticorupţie. 

Metode de a deturna banii

În lanţul cheltuielilor ilegale sunt implicate mai multe firme de casă, care primeau contracte de achiziţii directe. Procurorii DNA spun că în acest caz, şefii ONPM au cumpărat sisteme neperformante de supraveghere video şi alarmare – vitale în cazul protejării martorilor sub acoperire, doar pentru a da contractele unor apropiaţi. Indiferenţa faţă de cei aflaţi în programul de protecţie reiese şi în cazul comisarului-şef  Daniel Gomeajă, care a cerut, pe 15 aprilie 2013, suma de 1.500 de lei de la doi martori protejaţi pentru a urgenta instalarea unui sistem de securitate la locuinţa acestora. 

Din actele aflate la dosar însă reies şi alte metode prin care ofiţerii ONPM deturnau bani în folosul lor personal. De exemplu, atunci când voiau să meargă în concediu comisarii organizau escorte supradimensionate şi „plimbau”  martorii protejaţi acolo unde familiile poliţiştilor voiau
să-şi petreacă vacanţa. Duşi însă în zone aglomerate cu vizibilitate maximă, martorii au fost puşi în pericol putând fi recunoscuţi de cei de care trebuiau să fie ascunşi şi protejaţi, arată anchetatorii. Mai mult, martorii au povestit că au existat cazuri când primeau doar venitul minim pe economie, în discrepanţă totală cu nivelul de trai anterior, erau cazaţi în locuinţe improprii, iar serviciile de pază erau inexistente sau ineficiente. În plus, aceştia au mai mărturisit că au fost ofiţerii care trebuiau să-i protejeze, dar care le cereau bani şi bunuri în schimbul protecţiei. Dacă îndrăzneau să se plângă, martorii protejaţi erau ulterior persecutaţi, sau ameninţaţi, mai arată anchetatorii.

În timpul anchetei, procurorii au mai descoperit că au existat cazuri în care ofiţerii executau misiuni fictive în acte. „Declarau deplasări pentru escortă sau identificarea unor locuinţe pentru martorii protejaţi, dar de fapt se deplasau în scopul rezolvării unor probleme personale. Unul dintre ei a transportat doi porci, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, dar oficial a spus că a fost în misiune”, arată procurorii.

Întâlniri de taină

Aceştia mai spun că chestorul Bărăscu şi alţi patru subordonaţi au elaborat un proiect de lege pentru ca instituţia să devină autonomă, precizând că pentru acest lucru Oficiul ar trebui mutat la Ministerul Justiţiei, iar pentru a obţine susţinerea proiectului a contactat doi deputaţi. Cei cinci poliţişti mai puneau la cale ca noua lege să conţină şi două chichiţe: martorul protejat exclus din Program să fie obligat să plătească toate cheltuielile pentru asigurarea protecţiei - asta pentru a putea pune presiune pe aceştia, iar măsura includerii în Program să nu mai fie luată prin ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei de judecată, ci chiar de şeful ONPM la propunerea unui magistrat.

Pentru a promova proiectul de lege, Bărăscu a avut mai multe întâlniri la restaurantul Bârlogul Lupilor din Bucureşti, la care au participat şi parlamentari, afacerişti şi şefi din Poliţie. Potrivit unor surse din anchetă, Bărăscu ar fi adus la aceste întâlniri documente strict-secrete din instituţia pe care o coordona. 

Ce este şi cine beneficiază de ajutorul Oficiului

Persoanele care beneficiază de programul de protecţie sunt de obicei martorii din dosarele „grele” anchetate de procurori sau care se află déjà în instanţe. Mai exact, o persoană care deţine anumite date cu privire la un grup infracţional şi alege să le mărturisească autorităţilor poate solicita includerea în programul de protecţie. Mai departe, procurorii trimit la Oficiu un referat care cuprinde infractiunea despre care se oferă date în dosar şi motivul pentru care martorul are nevoie de protecţie (pericolul la care acesta se expune mărturisind ceea ce ştie – starea de pericol poate începe de la ameninţări până la acţiuni îndreptate împotriva sa sau a unei persoane din apropierea sa). Protecţia se oferă atât timp cât subzistă starea de pericol. Poate fi vorba de mai mulţi ani. În tot acest timp, martorul protejat primeşte o nouă identitate, casă, asigurări de sănătate, participare la cursuri profesionale, un venit până la găsirea unui loc de muncă, chiar şi un loc de muncă. Pentru asta Oficiul are un protocol de colaborare cu Ministerul Muncii. Pentru unii se ia şi măsura schimbării de înfăţişare.

Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor este la fel de bine protejat ca Serviciul de Informatii Externe. Aici lucrează doar cadre din Ministerul de Interne.

Martorul care făcea lobby

Procurorii DNA susţin că în condiţiile în care şefii de la ONPM reduceau constant cheltuielile pentru Program, unul dintre martori primea fonduri uriaşe. Era vorba de o persoană fără familie, diagnosticată cu o boală psihică, pe care poliţiştii o foloseseau pentru „lobby“. Concret, „martorul era dus la conferinţe şi seminarii şi pus să vorbească cu judecătorii şi procurorii, pentru a relata, în termeni laudativi, activitatea Oficiului”, mai arată anchetatorii.

Cine sunt ofiţerii de poliţie aflaţi în atenţia DNA

 Chestor Adrian – Augustin Bărăscu, reţinut
Comisar-şef Felicia-Violeta Popa, reţinut
  Comisar Andreea- Violeta Liţă, reţinut
  Comisar-şef Dan-Cristian Puşcaş, reţinut
  Comisar-şef Ion-Cotavian Nanu, reţinut
  Comisar-şef Aurel Lehăduş, reţinut
  Comisar-şef Marcel- Daniel Gomeajă, reţinut
  Comisar-şef Cristian Pintilescu, control judiciar
  Comisar-şef Viorel-Marcel Croitoriu, control judiciar

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite