Proiect de lege: cine dă bani la cerşetori riscă amenzi de 600 de lei. Sunteţi de acord cu interzicerea cerşetoriei?

În Bucureşti sunt aproximativ 1.000 de cerşetori

„Vino la mine şi impresionează-mă, emoţionează-mă, stoarce-mi o lacrimă! Vorbeşte-mi de săraca fetiţă cu chibrituri care vrei să o ajuţi. Ce îi lipseşte ei? O blăniţă? Un apartamenţel? Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană! Fii profesionist, ce dracu!!!”, este replica lui Pavel Puiuţ, din filmul „Filantropica”, rol interpetat magistral de regretatul actor Gheorghe Dinică.

Potrivit unui proiect de lege privind interzicerea activităţii de cerşetorie, iniţiat de deputatul PDL Ştefan Daniel Pirpiliu, sunt sancţionaţi atât cerşetorii, cât şi persoanele care, impresionate de povestea acestora dau bani de pomană. Propunerea de modificare legislativă a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor şi a  fost trimisă, la 19 decembrie 2011, la Senat.

Banii, confiscaţi

Initiativa legislativă, care are şase articole, include cerşetoria printre infracţiunile penale, iar persoanele care obţin bani din pomană riscă să fie pedepsiţi cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani. Persoanele care sunt surprinse dând bani cerşetorilor (n.r. „darea de bani către o persoană care practică cerşetoria”) pot fi amendate cu sume cuprinse între 300 şi 600 de lei.
În plus, statul poate confisca, potrivit noilor dispoziţii, banii proveniţi din activitatea de cerşetorie. „Sumele de bani obţinute prin cerşetorie se confiscă”, se arată la punctul 5 din proiectul de lege.

Cerşetorul: persoana care solicită publicului ajutor material

Proiectul de lege stabileşte şi termenii „cerşetor, (-oare)” ca fiind „persoana care solicită publicului ajutor material”, iar „cerşetorie” ca fiind „acţiunea de a cerşi şi rezultatul ei; strângere de bani ca mijloc de existenţă.” Identificarea cerşetorilor şi a „cetăţenilor care procedează la înmânarea unor sume de bani către aceştia”, sancţionarea contravenţională a acestora va reveni în sarcina autorităţilor cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii publice.

Un cerşetor câştigă şi 5.000 de lei lunar

„În bazele de date ale Poliţiei Capitalei figurează din 2005 până în prezent, aproximativ 1.000 de persoane care  cerşesc în mod obişnuit pe raza municipiului Bucureşti (circa 600 sunt stabili, iar restul, sezonieri), cele mai multe dintre acestea având domiciliul în zonele limitrofe. Capitala deţine prima poziţie în ceea ce priveşte numărul cerşetorilor, pentru că aici există şi cele mai mari oportunităţi de supravieţuire”, arată deputatul Pirpiliu în expunerea de motive a proiectului de lege. Parlamentarul mai arată că poliţiştii au atenţionat că un cerşetor poate câştiga până la 5.000 de lei lunar sau că în spatele cerşetorilor funcţionează adevărate reţele de traficanţi de persoane.

Noul Cod Penal a dezincrimnat cerşetoria

Parlamentarul mai precizează că în noul Cod Penal s-a renunţat la incriminarea cerşetoriei, „fiind însă sancţionate alte două activităţi conexe acesteia şi anume exploatarea cerşetoriei practicate asupra unui minor sau a unei persoane cu dizabilităţi şi folosirea unui minor de către majorul care poate munci pentru a obţine bani.
Potrivit deputatului, deşi cerşetoria este considerată infracţiune, practica instanţelor a dovedit că numărul condamnărilor este mult redus, pe considerentul că nu reprezintă pericol social. De asemenea, amenzile ajung în faza de prescriere şi nu sunt încasate de stat, cerşetorii neputând fi executaţi de Fisc, deoarece nu deţin bunuri înregistrate pe numele lor.

„Cerşetorii exploatează handicapuri fizice”

„De cele mai multe ori , pentru a sensibiliza cetăţeanul, cerşetorii invocă nevoi sociale, situaţii critice în familie, exploatează handicapuri fizice sau traume psihice. O parte dintre aceştia beneficiază însă de protecţie socială, iar uneori şi de ajutorul unor organizaţii neguvernamentale ce au obiect de activitate asistenţa socială”, conchide PDL Ştefan Daniel Pirpiliu.