UPDATE Procurorul general Augustin Lazăr: Dosarul Revoluţiei a fost finalizat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos
FOTO Inquam Photos

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, luni, că rechizitoriul Dosarului Revoluţiei a fost finalizat. Acesta susţine că rechizitoriul, care are 12 volume, a fost înaintat instanţei de judecată. Reacţiile lui Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu nu au întârziat să apară.

UPDATE Preşedintele României salută finalizarea investigaţiilor în „Dosarul Revoluţiei” şi trimiterea cauzei spre judecare. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că acesta reprezintă un pas extrem de important, după o lungă perioadă de timp, în stabilirea adevărului cu privire la evenimentele din Decembrie 1989. Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite! "Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază importanţa deosebită a cauzei istorice privind Revoluţia din 1989 şi apreciază că anunţul privind finalizarea anchetei judiciare şi trimiterea în instanţă reprezintă un demers cu o deosebită însemnătate în responsabilitatea care îi revine Justiţiei de a stabili adevărul. Soluţionarea acestei cauze istorice este cu atât mai importantă cu cât o democraţie veritabilă este aşezată doar pe bazele solide ale adevărului şi dreptăţii", arată un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

UPDATE Fostul premier Petre Roman susţine că este un gest istoric trimiterea în judecată a Dosarului Revoluţiei, dar i se pare inacceptabil ca Augustin Lazăr să facă acest anunţ. Petre Roman consideră că nu se poate ca un om care în regimul comunist a chinuit oameni să anunţe acum că vrea dreptate. "Munca procurorilor poate fi corectă şi bine făcută, dar ca Augustin Lazăr, aflat în situaţia de a fi servit cele mai negre ordine ale regimului trecut, să vină să ne vorbească despre Revoluţie, asta este inacceptabil. Nu are cum să fie o coincidenţă ceea ce se întâmplă, este o modalitate să zicem de a mai încerca să treacă peste ceea ce opinia publică a înregistrat cu, cred eu, cu stupoare şi cu o categorică respingere şi anume activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror împotriva unor deţinuţi politici care au fost torturaţi", a declarat Petre Roman.

UPDATE Gelu Voican Voiculescu, unul dintre inculpaţii trimişi în judecată în Dosarul Revoluţiei, se declară indignat de anunţul procurorului general al României, acuzându-l pe Augustin Lazăr că este "compromis moral şi profesional".

"Postura morala in care se afla vorbitorul respectiv este foarte jenanta si nu se indreptateste sa mai apara public la televiziune. (..) Sunt asa de indignat ca nu-mi gasesc cuvintele, acest om compromis moral si profesional, complice la tortionarii dinainte de Revolutie din epoca comunista, are indrazneala sa apara public si sa vorbeasca de Revolutie, care e practic evenimentul fondator al noii oranduri si epoci in care traim, de care beneficiaza el insusi, cu toate ca nu merita el cu trecutul sau", a spus Gelu Voican Voiculescu.

UPDATE „Astăzi, secţia parchetelor militare a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul Dosarului revoluţiei. Finalizarea acestei cauze de către colegii noştri reprezintă un aspect important al mandatului meu şi un obiectiv pe care l-am avut în vedere. Juriştii încheie această provocare prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigaţii foarte complexe”, a spus Augustin Lazăr. 

El a spus că oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat de-a lungurl timpului diverse teorii, explicaţii, aprecieri în legătură cu momentul decembrie 1989. 

La 30 de ani de la revoluţie, procurorii au finalizat dosarul. „Îmi cer scuze în numele Parchetului General pentru durata acestor cercetări”, a spus Augustin Lazăr.  

Rechizitoriul însumează 12 volume  şi dosarul cauzei conţine 3330 de volume.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, inculpat în Dosarul Revoluţiei

Fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpaţi în decembrie 2018 în Dosarul Revoluţiei. Cei patru sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii, procurorii precizând că, „după înlăturarea lui Nicolae Ceuşescu, s-a creat în mod intenţionat o psihoză teroristă” care a dus decesul a peste 800 de persoane şi rănirea a peste 2.100. După 22 decembrie s-au tras peste 12,6 milioane de cartuşe.

Potrivit procurorilor, cercetările au vizat stabilirea situaţiei de fapt în ceea ce priveşte „exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat şi a luării deciziilor cu caracter politic şi militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale ( C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării) şi Gelu Voican Voiculescu”.

„Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, au transmis procurorii.

Procurorii militari au dispus clasarea dosarului "Revoluţiei din decembrie 1989" în privinţa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu şi a lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru.

Diversiuni şi dezinformări prin apariţii televizate 

Aceştia susţin că, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi  fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.

„Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor  Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe”, a mai transmis Parchetul General.

Procurorii spun că psihoza teroristă ”ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989,  un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării  şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”, se mai arată în comunicatul Parchetului General.

Cum ar fi intervenit Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare

Probatoriul administrat în cauză relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi „dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”.

”Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La  23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste”, mai spus procurorii.

Aceştia precizează că inculpatul Emil (Cico)  Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din  22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul  22 – 30 decembrie 1989.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite