Procurorul din cazul Caracal, Cristian Popescu, pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Urmează trei poliţişti

Procurorul din cazul Caracal, Cristian Popescu, pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Urmează trei poliţişti

Procurorul Cristian Popescu nu a permis intrarea poliţiştilor în casa lui Gheorghe Dincă

Procurorul Cristian Popescu, care a stat până la ora 6 pentru a intra în casa lui Gheorghe Dincă, a fost pus sub acuzare, marţi, de către procurorii Secţiei de anchetă pentru abuz în serviciu în legătură cu intervenţia în cazul Alexandrei Măceşanu. Şi trei poliţişti urmează să fie puşi sub acuzare.

UPDATE: Parchetul General anunţă, oficial, că SIIJ a început urmărirea penală faţă de procurorul Cristian Popescu şi faţă de alţi trei poliţişti, faptele pentru care sunt cercetaţi fiind abuz în serviciu în dosarul privind dispariţia Alexandrei Măceşanu.

„Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un procuror, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror de caz în dosarul penal 1883/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, nu ar fi permis pătrunderea organelor de poliţie in noaptea de 25/26 iulie în domiciliul lui Dincă Gheorghe (în forma neîndeplinirii unui act) încălcând astfel dispoziţiile:

- art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, şi atribuţia de a conduce şi a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

- art. 27 alin. 1 şi 2 lit. b din Constituţia României, potrivit căruia domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, de la prevederile alineatului 1 se poate deroga prin lege şi pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

- art. 300 alin. 3 C.pr.pen, potrivit căruia în exercitarea atribuţiei de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziţii organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal.

- art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracţiune să fie descoperită şi orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie trasă la răspundere penală;

- art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, iar potrivit alin. 2, dispoziţiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii şi prioritare pentru organele de cercetare penală”, informează Parchetul General.

Totodată procurorul ar fi respins, în acelaşi timp, poliţiştilor de a pătrunde în domiciliul lui Dincă Gheorghe, dispunând efectuarea percheziţiei domiciliare începând cu ora 06:00 a zilei de 26 iulie, deşi obţinuse mandat de percheziţie la orele 03,04 (forma îndeplinirii unui act în mod defectuos, modalitate în care a adus atingere drepturilor persoanelor vătămate), încălcând astfel dispoziţiile:

- art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, şi atribuţia de a conduce şi a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

- art.27 alin. 4 din Constituţia României, potrivit căruia percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante;

- art. 159 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 06,00 sau după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră;

- art.293 C.pr.pen., potrivit căruia este flagrantă infracţiunea descoperită imediat după săvârşire (alin. 1). Este, de asemenea, considerată flagrantă, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol şi infracţiunea al cărui făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de organele de ordine publică şi de siguranţă naţională, de persoana vătămată, de martori oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârşit infracţiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune;

- art. 300 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia în exercitarea atribuţiei de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziţii organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal;

- art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracţiune să fie descoperită şi orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie trasă la răspundere penală;

- art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, iar potrivit alin. 2, dispoziţiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii şi prioritare pentru organele de cercetare penală.

Totodată, procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de poliţişti pentru abuz în serviciu.

„Primul, în calitate de comisar-şef de poliţie, şeful unei secţii de poliţie rurală (Violeta Mirea, n.r.), subordonat ierarhic şefului Poliţiei Municipiului Caracal, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deşi informat, în noaptea de 24/25.07.2019 cu dispariţia minorei Măceşanu Alexandra Mihaela, nu ar fi raportat şefului ierarhic acest fapt, nu s-ar fi asigurat/ nu ar fi controlat că agenţii-şefi principali de poliţie, aflaţi în subordine, nu au înregistrat sesizarea, nu au efectuat verificări şi nu au comunicat evenimentul către ofiţerul de serviciu, modalitate în care a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. 1 pct. 1 şi 2, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române, art. 5 şi art. 41 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului cauzând o vătămare drepturilor persoanei vătămate, care a sesizat verbal lucrătorii de poliţie”, informează sursa citată.

Cel de al doilea poliţist, în calitate de agent-şef principal de poliţie şi ajutor de şef de post, aflat de serviciu de patrulare, în seara zilei de 24 iulie, nu ar fi consemnat şi înregistrat sesizarea tatălui Alexandrei privind dispariţia minorei, nu ar fi efectuat verificări, nu ar fi informat în regim de urgenţă ofiţerul de serviciu de la Poliţia Municipiului Caracal. Şi cel de-al treilea este acuzat de aceleaşi fapte.

„Cu privire la lucrătorii de poliţie precizăm: În seara zilei de 24.07.2019, persoana vătămată Măceşanu Ion în jurul orelor 21,00 a sesizat dispariţia fiicei sale Măceşanu Alexandra Mihaela la postul de poliţie. Menţionăm faptul că agenţii-şefi principali de poliţie nu ar fi consemnat aspectele sesizate de persoana vătămată Măceşanu Ion, nu i-ar fi solicitat să formuleze o sesizare scrisă, nu ar fi audiat persoana vătămată şi nu ar fi întreprins nicio activitate poliţienească specifică dispariţiei unui minor”, informează procurorii.

Deşi informat, în noaptea de 24/25.07.2019, cu dispariţia minorei, comisarul şef nu ar fi raportat şefului ierarhic acest fapt, nu s-ar fi asigurat/controlat agenţii-şefi principali de poliţie aflaţi în subordine, nu au înregistrat sesizarea, nu au efectuat verificări şi nu au comunicat evenimentul către ofiţerul de serviciu.

Totodată, în noaptea de 24/25 iulie, cei trei nu ar fi întreprins nicio activitate specifică dispariţiei unui minor, respectiv: nu ar fi consemnat sesizarea; nu ar fi dispus deplasarea unei echipe operative la faţa locului pentru evaluarea situaţiei de fapt şi stabilirea tipului de dispariţie; nu ar fi procedat la căutarea minorei şi nu ar fi făcut niciun fel de investigaţii în acest sens.

***

Surse judiciare au declarat că procurorul Cristian Ovidiu Popescu, care a stat până la ora 6 pentru a intra în casa lui Gheorghe Dincă, a fost pus sub acuzare, marţi, de către procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), pentru infracţiunea de abuz în serviciu în legătură cu intervenţia în cazul Alexandrei Măceşanu, arată mediafax.ro.
 
Tot în cursul zilei de marţi, la sediul Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie urmează să se prezinte poliţiştii Violeta Mirea- soţia fostului şef al Poliţiei Caracal, Vasile Marian şi Eugen Ţenea, care vor fi puşi şi ei sub acuzare în dosarul Caracal, potrivit surselor citate.
 
La începutul lunii august, procurorul Cristian Ovidiu Popescu, cel care s-a ocupat de cazul Caracal şi care nu ar fi permis agenţilor de poliţie să încalce mandatul de percheziţie şi să descindă în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6:00, a fost suspendat din funcţie.
 
Vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt anunţa că a declinat Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie cauza privind modul în care structurile Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în cazul Alexandrei Măceşanu.
 
Pe 29 august, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Caracal, Cătălin Zăvoianu, a fost audiat aproximativ cinci ore la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) în dosarul privind maniera cum procurorii şi poliţiştii au instrumentat cazul Caracal, iar pe 7 august, fostul adjunct din IPJ Olt Nicolae Alexe s-a prezentat la Secţie, fiind audiat audiat aproape 6 ore.
 
Urmează poliţiştii
 
În plus, trei poliţişti urmează să fei puşi sub acuzare. Este vorba de Violeta Mirea, Vasile Marian şi Eugen Ţenea, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Vasile Marian, agent şef principal la postul de Poliţie din Dobrosloveni, este primul poliţist care a stat de vorbă cu Ion Măceşanu, tatăl Alexandrei, care a mers pe 24 iulie 2019, la ora 20.30, să reclame dispariţia fiicei lui. Agentul i-a spus să se întoarcă acasă şi să revină a doua zi, în cazul în care fata nu se întoarce.
 
Vasile Marian a informat-o în acea seară pe Violeta Mirea, şefa Secţiei 2 de Poliţie Rurală Osica de Sus, însă primele măsuri au fost luate pe 25 iulie, la 8.30 dimineaţa. Procedura îl obliga pe poliţist să se deplaseze la domiciliul minorei şi să constate dispariţia ei, apoi să declanşeze imediat ancheta, au explicat specialiştii consultaţi de G4Media.ro.
 
Coleg cu Vasile Marian la postul de Poliţie din Dobrosloveni, agentul principal Ţenea Eugen, este cel de-al doilea poliţist citat ca suspect de procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Agentul este cel care a notat numărul de telefon, cerut drept contact de la părinţii Alexandrei, în seara de 24 iulie, pe care l-a notat într-o agendă, apoi a continuat alte activităţi.
 
Şi Violeta Mirea, pe atunci şefa Secţiei de Poliţie Rurală Osica de Sus, unde este arondată şi comuna Dobrosloveni, va fi pusă sub învinuire în acest dosar, au precizat surse judiciare pentru G4Media.ro. Soţia fostului şef al Poliţiei Caracal, Nicolae Mirea, s-a pensionat la jumătatea lunii august. Violeta Mirea a lucrat în Poliţe din 1990 şi a condus Secţia 2 de Poliţie Rurală Osica de Sus din 2014.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: