Procurorii extind ancheta în dosarul „Revoluţiei” pentru infracţiuni contra umanităţii, fapte comise după fuga lui Ceauşescu din 22 decembrie 1989

Echipă mixtă MApN şi Ministerul de Interne în patrulare pe străzi (decembrie 1989)

Procurori militari au extins ancheta, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanităţii, în „Dosarul Revoluţiei”. Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice şi lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane.

„Procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanţa din 1 noiembrie 2016, în cauza cunoscută generic sub denumirea “Dosarul Revoluţiei”, extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i şi k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal”, se arată într-un comunicat al Parchetului general.

Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare,  vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii” .

Ce s-a întâmplat pe 22 decembrie

Pe 22 decembrie 1989, în jurul orei 12.00, soţii Ceauşescu au fugit cu elicopterul de pe acoperisul Comitetului Central. Grupul de conducere, format în jurul lui Ion Iliescu, a pus în seara zilei de 22 decembrie bazele noii structuri de putere: Frontul Salvării Naţionale. Lider al Consiliului FSN a fost ales Ion Iliescu. În unanimitate. Din noua structură mai faceau parte Nicolae Militaru, Alexandru Bîrladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, generalii Stefan Guşă şi Victor Athanasie Stănculescu. Au fost de asemenea puşi pe listă toţi disidenţii şi cei care s-au remarcat în zilele Revolutiei: Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Laslo Tokes şi Dumitru Mazilu.

Dupa Comitetul Central, Televiziunea a devinit cel de-al doilea punct fierbinte al Revoluţiei. În jurul orei 13.00, aici au ajuns primele grupuri de demonstranţi. Ocuparea televiziunii de catre revolutionari a avut un rol esenţial în contracararea vidului de putere creat prin fuga sotilor Ceausescu. Practic, televiziunea a devenit atunci portavocea tuturor celor care aveau ceva de spus, dar si a celor care incercau sa organizeze o noua structură de putere.

Pe durata Revoluţiei, potrivit datelor oficiale, numărul decedaţilor şi mutilaţilor prin împuşcare, înainte de 22 decembrie 1989, este de aproximativ 7 ori mai mic decât cel al victimelor înregistrate după această dată. Conform evidenţelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), instituţie aflată în subordinea Guvernului României, numărul total al celor decedaţi prin împuşcare pe durata revoluţiei a fost de 1142, al răniţilor de 3138, iar al celor reţinuţi se ridica la 760.

Acuzaţiile procurorilor militari

Procurorii mai arată că situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.

„Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, mai arată Parchetul General.

Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispoziţiilor reţinute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Anunţul procurorului general

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, pe 16 octombrie, că în câteva zile vor fi prezentate progresele făcute în dosarul "Revoluţiei", după ce anchetatorii şi-au făcut un plan de anchetă.

"Am avut o audienţă cu Asociaţia 21 Decembrie 1989, care şi-a exprimat îngrijorarea că a trecut o perioadă de timp de la data la care au început  anchetele în acest dosar. Doresc să asigur din nou opinia publică şi instituţiile statului că avem resursele necesare. Avem tot ceea ce trebuie, inclusiv un plan de anchetă şi în zilele următoare se va vedea că s-au realizat nişte progrese. În zilele următoare vom face cunoscut ceea ce s-a putut realiza până în acest moment şi ce ne-am fixat în continuare în aceste cauze. În câteva zile vom avea lucrurile clarificate”, a spus Augustin Lazăr, după şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Ancheta, redeschisă

 Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis pe 14 aprilie, la instanţa supremă, dosarul “Revoluţiei”, fiind necesară transportarea acestuia cu un microbuz, din cauza numărului mare de volume ale cauzei.

Instanţa a stabilit pentru luni 25 aprilie termenul de judecare, în camera preliminară, a cererii PICCJ de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.  Procurorul genreral interimar al PICCJ, Bogdan Licu, a infirmat, în 5 aprilie, ordonanţa din 14 octombrie 2015 a Secţiei Parchetelor Militare de clasare a dosarului Revoluţiei şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză.

Licu a anunţat că, în urma reanalizării cauzei, s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Militare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989.

Procurorul general interimar al României a mai spus că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete, iar în unele aspecte eronată, iar pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare  juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Din modul de desfăşurare a anchetei în dosarul Revoluţiei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17‐30 decembrie 1989.

"Deşi ordonanţa reţine existenţa războiului radio‐electronic, ea se rezumă  la a menţiona faptul că  acesta a «amplificat starea de psihoză  şi incertitudine creată  în rândul militarilor  şi populaţiei civile», dar nu răspunde unor întrebări fireşti privind scopul acestui război, necesitatea declanşării acestuia, scopul urmărit,  şi nu au fost identificaţi cei care l‐au dispus şi pus în executare", a precizat Licu.

În plus, în dosar se vor efectua cercetări pentru infracţiunea de genocid. "În ipoteza în care în cauză se dovedeşte că atât diversiunea terorist‐terestră, cât şi cea radio‐electronică (aeriană şi navală) şi psihologică aveau drept scop crearea unui conflict armată‐securitate, armată‐armată şi ulterior determinarea unei intervenţii militare externe în scopul de a se produce un număr cât mai mare de victime (60.000 potrivit informaţiilor difuzate de media), justificând astfel preluarea puterii de către structura nou constituită, şi descurajând astfel orice altă formă de opoziţie, în cauză se poate reţine infracţiunea de genocid", se mai arată în decizia de infirmare a clasării dosarului.

Dosar clasat de Tiberiu Niţu

Cauza a primit o decizie de clasare, din lipsă de probe, în 14 octombrie 2015, când la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind deplasarea cu coloană oficială.

După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă.

În 19 februarie, procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea deciziei de clasare din septembrie 2015.

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Anchetatorii au arătat în rezoluţia de clasare că, în unele dintre cazurile avute în atenţie, persoanele vinovate de omor sau rănire prin împuşcare au fost judecate sau deja condamnate în alte dosare. De asemenea, în alte cazuri, decesul "a fost urmarea unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice".

Procurorii militari au mai susţinut în soluţia de clasare că starea de oboseală şi stresul au afectat aprecierea obiectivă a realităţii. În acest context, au fost situaţii  în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare.