Procurorii DNA au precizat Curţii Supreme ce legi s-ar fi încălcat în dosarul lui Liviu Dragnea, judecat pentru instigare la abuz în serviciu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea si Bombonica FOTO Eduard Ene/Adevarul
Liviu Dragnea si Bombonica FOTO Eduard Ene/Adevarul

Articole din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici ar fi legislaţia primară încălcată de şefii DGASPC Teleorman, în procesul liderului PSD, Liviu Dragnea. Potrivit CCR, abuzul în serviciu este incriminat doar dacă sunt încălcate legi sau OUG-uri, nu HG-uri sau reglementări secundare.

Procurorii DNA au depus ieri la Curtea Supremă legislaţia încălcată de fiecare dintre inculpaţii din dosarul de abuz în serviciu în care sunt judecaţi preşeditele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, fosta lui soţie, Bombonica Prodana, şi angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.
Magistraţii au cerut acest lucru la termenul din 28 martie, şi au explicat că solicitarea lor are în vedere decizia Curţii Constituţionale (CCR) de anul trecut, prin care a fost limitată existenţa unei infracţiuni de abuz în serviciu.

Pe scurt, incriminarea unui funcţionar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de preşedinte sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Nu şi dacă funcţionarul încalcă o hotărâre de Guvern sau alte reglementări secundare.

Decizia Curţii Constitiţionale

CCR  a decis, pe 15 iunie 2016, că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Liviu Dragnea este acuzat de săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (2000-2012), a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Concret este vorba că ar fi instigat mai mulţi şefi din DGASPC Teleorman să angajeze două membre PSD, Adriana Botorogeanu şi Anisa-Niculina Stoica. Pentru că pesedistele nu au dat în toţi anii în care au fost angajatele Direcţiei nicio zi pe la birou, deşi aveau contract de muncă în regulă, statul a fost prejudiciat cu 108.612 de  lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit, arată procurorii.

Cum ar fi instigat Liviu Dragnea

După cum am arătat, Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu, iar cele două membre PSD, Botorogeanu şi Stoica, de complicitate la abuz în serviciu. Pentru acuzaţia de abuz în serviciu au fost trimişi în judecată şefii din DGASPC Teleorman, cei care au avizat angajarea celor două femei, menţinerea acestra în funcţii şi faptul că au închis ochii atunci când acestea nu veneau la muncă. Este vorba de 8 persoane, cele mai cunoscute persoane fiind Bombonica Prodana, fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu în DGASPC Teleorman şi Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman.

„Încă de la angajare ni s-a spus de către directorii instituţiei, care le-au angajat că nu prea or să vină la serviciu la DGASPC Teleorman, în cadrul centrelor în care figurau angajate deoarece acestea vor lucra la sediul organizaţiei PSD Teleorman”. Aceasta este mărturia dată în faţa procurorilor de unul dintre angajaţii de la Biroul Resurse Umane din cadrul DGASPC Teleorman

Floarei Alesu, fost director executiv al DGASPC, a povestit procurorilor DNA că atunci când a fost pusă în funcţie, s-a dus la Dragnea să-l întrebe ce să facă cu cele două angajate, care nu se prezentau la serviciu. „Dragnea mi-a confirmat că avea cunoştinţă despre această situaţie şi mi-a cerut să le menţin în funcţiile deţinute la DGASPC pe cele două şi respectiv să tolerez în continuare acea situaţie în sensul ca să le las pe cele două să lucreze tot la sediul DGASPC Teleorman, până când va găsi o soluţie de angajare definitivă la sediul PSD Teleorman”, a povestit Alesu.

Cazul „Bombonica Prodana”

De exemplu, în cazul Bombonicăi Prodana, cea care le-a avut în subordine directă pe Adriana Botorogeanu şi Anisa-Niculina Stoica, procurorii DNA susţin că aceasta ar fi încălcat mai multe prevederi din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii (legislaţie primară). Acestea sunt coroborate cu coroborate cumai multe articole din Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGASPC Teleorman (legislaţie secundară).

În cazul Codului Muncii ar fi vorba de dispoziţiile art.16 alin.4, art.40 alin.1 lit.a-f, art.61 lit.a, art.112 alin.1şi 2 (fost art.109 alin.1 şi 2), art.113 alin.1 şi 2 (fost art.110 alin.1 şi 2), art.114 alin.1 (fost art.111 alin.1) şi art.247-250 (fost art.263-266).

De asemenea, potrivit prevederilor, ea avea printre atribuţii de şef al Complexului:

  • răspunde de calitatea activităţilor desfăşurate de personalul din cadrul centrelor şi dispune în limita competenţei, măsuri de organizare care să conducă la îmbunătăţirea acestor activităţi sau, formulează propuneri în acest sens;
  • asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul centrelor şi propune conducerii DGASPC Teleorman sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile;
  • organizează activitatea personalului şi asigură respectarea timpului de lucru şi a regulamentului de organizare şi funcţionare.

Care ar fi legislaţia încălcată de şefele DGASPC

În cazul Floarei Alesu, a Rodicăi Miloş şi a Olguţei Şefu, procurorii DNA au arătat că acestea ar fi încălcat:

  • principiilor eficienţei, eficacităţii şi responsabilităţii, prevăzute de art.3 lit.c şi d din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici,
  • dispoziţiilor art.43 alin.1 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici;
  • principiului profesionalismului, prevăzut de art.3 lit.d din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici;
  • principiului cinstei şi corectitudinii, prevăzut de art.3 lit.h din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici
  • dispoziţiilor art.18 alin.1 şi 3 din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici.

„Astfel, din textele legale invocate mai sus  rezultă că în calitate de funcţionar public, inculpatele Alesu Floarea, Miloş Rodica şi Şefu Olguţa aveau obligaţia de a dispune aplicarea de sancţiuni disciplinare şi  de a lua orice măsuri care să le permită: să-şi exercite funcţia publică cu responsabilitate; să-şi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu ; să evite producerea oricărui prejudiciu; să acţioneze în orice situaţie ca un bun proprietar; etc”, au explicat procurorii DNA.

Abuzul în serviciu, din nou la Curtea Constituţională

Instanţa supremă a decis, pe 28 martie, să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. Decizia este definitivă. Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.

Procurorul DNA prezent, la şedinţa de judecată de marţi, s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect.
“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.

 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite