Procurorii DNA cer pedepse maxime pentru Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Radu Nemeş, în dosarul „Motorina”. Decizia Curţii de Apel, în 25 mai

Direcţia Naţională Anticorupţie cere pedepse maxime pentru fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, fostul şef al vămilor Viorel Comăniţă, omul de afaceri Radu Nemeş şi Diana Nemeş, în dosarul “Motorina”, în care sunt acuzaţi de fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro.

Procurorul DNA prezent marţi la şedinţa de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a arătat în faţa instanţei, la ultimul termen al procesului, că relevante în această cauză sunt întâlnirile dintre fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, şi Radu Nemeş, precum şi documentele bancare despre care vorbeau. Acesta a mai spus că, de cel puţin două ori, Radu Nemeş şi Codruţ Marta au mers la fostul şef al vămilor Viorel Comaniţă, iar între Marta şi Comăniţă au existat discuţii cu privire la schimbările care se anunţau şi presiunile asupra lui Blejnar să nu-şi dea demisia.

După ce a prezentat faptele pentru care trebuie condamnaţi inculpaţii din dosarul “Motorina”, procurorul a cerut condamnarea lui Radu Nemeş la o pedeapsă orientată spre limita maximă, pentru concurs de infracţiuni, precizând că în cazul acestuia este mai favorabilă legea penală nouă.

Tot o pedeapsă orientate spre maximum prevăzut pentru faptele de care este acuzată a cerut procurorul şi pentru soţia omului de afaceri, Diana Nemeş.

În cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, procurorul a cerut instanţei să aibă în vedere modalitatea şi calitatea din care a sprijin grupul infracţional şi să dispună aplicarea câte unei pedepse cu închisoarea orientate spre maximul prevăzut de lege, dar şi o pedeapsă complementară.

Procurorul a precizat că Blejnar nu avea cum să nu cunoască activitatea grupului infracţional, având în vedere funcţia pe care o ocupa. Mai mult, procurorul a arătat că deşi Blejnar şi Viorel Comăniţă au spus că nu îl cunosc pe Radu Nemeş, înregistrarile şi discuţiile telefonice sunt mărturii că lucrurile stăteau altfel, că erau în “dialog şi conlucrare”.

Ce spunea şeful Gărzii Financiare

Magistratul s-a referit la o declaraţie din 2009 a lui Dinu Romaşcanu, foşt şef al Gărzii Financiare Bacău, care arăta că au fost făcute verificări la o societate a lui Nemeş, iar la două zile după a fost chemat la cabinetul lui Blejnar, unde Codruţ Marta i-a spus să înceteze cu aceste controale, ca un avertisment venit din partea lui Blejnar.

În cazul lui Dumitru Chirvăsitu, procurorul a arătat că legea penală veche este mai favorabilă şi a cerut condamnarea lui pentru fiecare dintre infracţiuni, iar pentru Viorel Comăniţă, Mihai Buliga, Andrei Florin Jugănaru şi Dumitru Emil Preda a cerut aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre maximul prevăzut de faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

Procurorul a cerut judecătorului să respinsă cererea lui Nicolae Belba de judecare prin procedură simplificată, dar pentru că a denunţat alte fapte, să dispună condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea, dar cu aplicarea reducerii prevăzute de lege.

Judecătorul a anunţat, în timpul şedinţei de judecată, că pronunţarea în acest dosar va fi în 25 mai.

Doi ani de procese

Instanţa va asculta pledoariile avocaţilor şi ultimele declaraţii ale inculpaţilor, în dosarul “Motorina, care a ajuns la final după aproape doi ani de la trimiterea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti.

La termenul din 21 martie, judecătorul anunţa că va judeca cererea de constatare a nulităţii relative a interceptărilor din acest dosar, înaintată de avocatul lui Radu Nemeş, când pronunţă decizia pe fond.

Toate interceptările din acest dosar au fost făcute de SRI la cererea anchetatorilor DNA, unele în baza Legii siguranţei naţionale. Avocatul a cerut înlăturarea tuturor interceptărilor. În cazul celor făcute în baza Legii siguranţei naţionale, avocatul a argumentat că acestea nu pot fi folosite pentru infracţiunea care nu este prevăzută în această lege.

Sorin Blejnar şi soţii Radu şi Diana Nemeş au fost trimişi în judecată în iulie 2014, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş şi alte şapte persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de fostul şef al vămilor, Viorel Comăniţă, şi de fostul ofiţer DIPI Florin Secăreanu, printre alţii.

Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională. Curtea a precizat, în motivare, că hotărârea se aplică şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor.