Problemele de constituţionalitate ale Ordonanţei de Urgenţă pentru condamnaţii Curţii Supreme

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Justiţiei a anunţat duminică o ordonanţă de urgenţă prin care vor putea fi contestate toate sentinţele date de completele de 5 judecători, „nelegal constituite”, o măsură care însă ar ridica probleme de constituţionalitate, potrivit specialiştilor în drept.

Atacarea tuturor sentinţelor pronunţate de completele de 5 judecători din anul 2014 încoace, aşa cum îşi doreşte ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ar intra în conflict cu jurispurdenţa CCR. Acesta este semnalul de alarmă tras de experţii în Drept. „Pentru că hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti au autoritate de lucru judecat (ele stabilesc o ordine juridică care nu mai poate fi răsturnată) şi pentru că deciziie CCR se aplică pentru viitor (art. 147 din Constituţia României), rezultă că un caz încheiat definitiv la data apariţiei deciziei CCR nu ar putea fi redeschis pentru a se aplica acea decizie”, este de părere magistratul. În sprijinul argumentelor sale, acesta indică trei decizii ale CCR ce arată jurisprudenţa curţii în materia sentinţelor definitiv pronunţate de instanţele de judecată. 

„Nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/ elimine unele motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive”, se arată în Decizia CCR 377/2017 citată de Danileţ. Magistratul subliniază că o schimbare a jurisprudenţei CCR în această materie ar echivala cu o subminare a principiului securităţii juridice. „Desigur, CCR însăşi îşi poate schimba practica. Ceea ce ar înseamna că principiul securităţii juridice, esenţial pentru ordinea de drept şi care defineşte, până la urmă, statul de drept, este doar un concept teoretic”, a încheiat Danileţ.

Şi expertul anticorupţie Laura Ştefan subliniază că Curtea Constituţională are o jurisprudenţă clară în această materie şi că este greu de crezut că îşi va schimba practica. „Chiar dacă Avocatul Poporului nu va sesiza CCR în acest caz, ordonanţa va ajunge oricum la CCR, neconstituţionalitatea ei putând fi invocată şi de instanţă. Nu ştiu la ce se gândeşte ministrul în acest caz”, este de părere Laura Ştefan. 

Fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean dă vina chiar pe Curtea Constituţională. „Pe de altă parte, ministrul Justiţiei nu avea ce să facă, pentru că CCR a deschis această cale atunci când a decis că aceste complete au fost nelegal constituite. Acum toţi aceşti oameni au convingerea că au fost condamnaţi pe nedrept, şi trebuie să li se ofere posibilitatea să se adreseze din nou justiţiei”, consideră fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean. 

Mai multe asociaţii ale magistraţilor, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” şi Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie”, au criticat demersul ministrului Tudorel Toader, susţinând că o astfel de măsură contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legilor. Pe lângă jurisprudenţa CCR în această materie, magistraţii invocă şi practica CEDO ce consacră respectarea principiului securităţii juridice. „Securitatea juridică reprezintă o manifestare a dreptului la securitate al individului, având menirea de a-l proteja pe acesta de efectele negative ale dreptului. Incertitudinea, instabilitatea, ambiguitatea şi imprevizibilitatea nu-şi găsesc locul într-un sistem guvernat de principiul preeminenţei dreptului”, susţin magistraţii. 

Consecinţele unei astfel de ordonanţe vor fi mai puţin grave pentru că odată respinsă la CCR, ne vom întoarce la momentul de astăzi, fiind vorba de un aspect ce ţine de dreptul procedural Laura Ştefan  expert anticorupţie

Achitaţii intră din nou sub lupa procurorilor

Ministrul Tudorel Toader anunţa, duminică seara, că o să propună o Ordonanţă de Urgenţă pentru repunerea în termen a sentinţelor definitive din 2014 pronunţate de completele de 5. „Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, va judeca". Anunţul ministrului vine în contextul deciziei CCR cu privire la nelegala compunere a completelor de 5, chiar dacă, în motivare, CCR specifica că decizia se aplică cauzelor în curs cât şi celor finalizate „în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare”.

Printre numele sonore care ar beneficia de o asemenea măsură se află chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv în anul 2016 în dosarul Referendumul. Alături de acesta, s-ar putea afla şi fostul premier Adrian Năstase, condamnat definitiv pentru corupţie în ianuarie 2014 în dosarul Zambaccian, Adrian Severin, condamnat definitiv la 4 ani de detenţie în noiembrie 2016, Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv la 5 ani de închisoare în februarie 2015 ori Codruţ Sereş, cu două condamnări de peste 4 ani, una în 2015 şi alta un an mai târziu în dosarul Hidroelectrica.

Pe de altă parte, o astfel de măsură ar permite şi procurorilor să atace la rândul lor deciziile de achitare, lucru evidenţiat chiar de către ministrul Toader. „Eu m-am referit la toate cauzele pronunţate definitiv de complete ilegal constituite, şi nu doar la cauze în care cei judecaţi au fost condamnaţi. Toate cauzele vor trebui să urmeze acelaşi regim. Prin urmare, o anumită stare de aşteptare pot avea cei condamnaţi în speranţa că în contestaţia în anulare se poate ajunge la o altă soluţie, dar pot şi trebuie să fie preocupaţi şi cei care au fost achitaţi”, a declarat ministrul Justiţiei. Printre numele grele care ar putea să treacă prin rejudecarea apelurilor se numără judecătorii Curţii Supreme Gabriela Bîrsan, Iuliana Puşoie şi Corina Corbu, achitate după ce au fost judecate pentru corupţie, Alina Bica sau liderul PNL, Ludovic Orban.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite