Decizia privind arestarea lui Neculai Onţanu, amânată pentru vineri. Edilul a părăsit sediul CAB după expirarea mandatului de reţinere

Primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu (UNPR), a fost dus la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a edilului. După ce i-a expirat mandatul de reţinere, acesta a părăsit sediul instanţei. Primarul este acuzat că ar fi luat mită un teren de 1.500 de metri pătraţi,, pentru a facilita retrocedarea unor terenuri. Magistraţii au amânat până vineri decizia privind arestarea preventivă a edilului.

UPDATE - Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat pentru vineri pronunţarea deciziei în privinţa cererii DNA de arestare a primarului sectorului 2, Neculai Onţanu.

Procurorii DNA au cerut joi instanţei arestarea lui Onţanu, a avocatei Loredana Radu şi a secretarului Consiliului Local al Sectorului 2, Toma Şutru. 

Decizia va fi luată vineri de CAB şi va putea fi contestată la instanţa supremă.

UPDATE Neculai Onţanu a părăsit sediul Curţii de Apel Bucureşti cu puţin înainte de ora 20.00. Acesta nu a vrut să dea declaraţii în faţa presei.

Mandatul de reţinere emis pe numele acestuia a expirat, astfel că el a putut părăsi instanţa.

În faţa judecătorilor a fost dusă şi avocata Loredana Radu, acuzată de complicitate la luare de mită şi  spălare de bani, şi Toma Şutru- secretar al Consiliului local al Sectorului 2 Bucureşti, acuzat de luare de mită.

Potrivit procurorilor DNA, totul începe în perioada 2006 - 2007, atunci când Onţanu ar fi acceptat promisiunea unor foloase materiale de la o persoană, beneficiar al unor drepturi litigioase şi denunţător în acest caz, pentru a facilita procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri . În total era vorba de terenuri în suprafaţă totală de 83.500 de metri pătraţi, situate în Sectorul 2.  

Cum s-ar fi dat mita

După emiterea titlului de proprietate Onţanu ar fi primit o suprafaţă totală de teren de 1.500 mp, situată pe strada Barbu Văcărescu, care a fost transferată de către denunţător, în mod gratuit, prin intermediul unor contracte de vânzare - cumpărare fictive către Radu Loredana (1.000 mp) şi o altă persoană (500 mp), interpuşi care ar fi fost indicaţi de edil. Tranzacţiile s-ar fi făcut la un notariat public pe 13 noiembrie 2007.
În cazul intermediarului folosit de Onţanu, acesta a încheiat contractul  la 500 euro/mp, respectiv valoarea minimă conform Ghidului cu preţuri orientative ale imobilelor realizat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, preţ total 250.000 de euro.  În contractul încheiat de denunţător cu avocata Radu  a fost prevăzut un preţ de 10 ori mai mic, respectiv 50 euro/mp, preţ total  50.000 de euro. „În realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, cele două contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului Onţanu Neculai, la indicaţia acestuia”, susţine DNA.  
Suprafaţa de teren respectivă era cuprinsă în titlul de proprietate emis la propunerea lui  Onţanu şi avea o valoare de piaţă de aproximativ 4.200.000 de euro, pe baza sumelor cu care a fost revândut de cei doi intermediari, la scurt timp, după finalizarea tranzacţiilor fictive.

Acuzaţiile în cazul lui Toma Şutru

Potrivit unui comunicat al DNA postat pe site-ul instituţiei, în perioada august — decembrie 2007, Toma Şutru, în calitate de secretar, pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu într-o modalitate care să faciliteze reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate pe raza sectorului 2, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, a cerut şi a primit de la acelaşi denunţător, beneficiar al drepturilor litigioase, suma totală de 2 milioane euro.
"De această dată, remiterea banilor a fost mascată prin încheierea unui contract fictiv de vânzare-cumpărare cu o rudă a inculpatului pentru un teren inutilizabil economic (traversat de linii de înaltă tensiune) şi care valora la momentul încheierii înţelegerii aproximativ 215.000 euro. Suma de 2.000.000 euro remisă de către denunţător a fost transferată într-un cont bancar pentru care inculpatul Şutru avea drept de semnătură, iar pentru a ascunde originea infracţională a banilor au fost realizate ulterior mai multe transferuri bancare şi investiţii imobiliare în România şi Spania", susţin procurorii.