Portretul manifestantului de la protestele faţă de restricţiile anti-COVID

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Luni a fost o nouă zi de proteste faţă de restricţiile pentru controlul pandemiei, iar mii de români din 70 de localităţi au cerut eliminarea măsurilor introduse la sfârşitul săptămânii trecute. Printre manifestanţii paşnici şi-au făcut loc şi persoane violente, care au lovit jandarmii cu sticle ori petarde, aşa cum a fost cazul în Piaţa Victoriei din Bucureşti, în Drobeta-Turnu Severin sau în Brăila.

La Piteşti, mulţimea a scandat sloganuri xenofobe la adresa ungurilor, în timp ce la Bacău s-a strigat „Hoţii” şi „Asasinii” în faţa Spitalului Municipal în care sunt internaţi bolnavi de COVID-19. Conform Jandarmeriei Române, în 38 dintre cele 70 de localităţi în care au avut loc manifestaţii publice, s-a depăşit numărul maxim de participanţi prevăzut de lege, respectiv 100 de persoane, iar în urma confruntărilor cu protestatarii violenţi, aproape 20 de jandarmi au fost răniţi. Pe de altă parte, sute de persoane au fost conduse la sediile de poliţie, iar autorităţile au aplicat organizatorilor şi participanţilor 650 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de peste 400.000 de lei. 

Instinctele agresive

„Avem tipul cetăţeanului nemulţumit care nu acceptă o idee, o ideologie, care are propriile sale principii şi valori, şi, în concluzie, nu este de acord cu unele decizii care contravin principiilor sale. Ei sunt de obicei cetăţeni care înţeleg rolul democraţiei şi sunt paşnici la orice miting, protestează fără ameninţări, agresivitate fizică şi fără înjurături sau vulgarităţi. Apoi mai avem şi protestatarul antisocial, care este demn de subliniat, deoarece este imprevizibil şi periculos, deosebit de periculos. Sunt persoane cu comportament tipic agresiv, care încalcă orice normă socială şi care sunt capabile de violenţe fără limite. El nu este niciodată singur, ci acţionează în grup. Este organizat. Iar forţa grupului îl determină să exercite acte antisociale care pot pune în pericol viaţa altora şi chiar propria sa viaţă. El se simte foarte puternic şi este capabil de acţiuni de vandalism, incendieri, vătămări corporale etc., acte premeditate şi atent elaborate, deloc spontane”, este portretul făcut manifestantului de luni seara, de către psihologul Mihai Copăceanu.

Expertul susţine că aceşti indivizi prezintă, de multe ori, un istoric infracţional şi în principiu sunt prezenţi la orice formă de protest: politic, social, sportiv, tocmai pentru că nu îl interesează tema. „Scopul este să-şi exprime instinctele agresive şi revolta faţă de autoritate şi lege în orice context. El instigă la ură şi violenţă, deseori fiind dotat cu obiecte interzise sau arme. Şi este foarte contagios, comportamentul său fiind adoptat de cei din jurul său, din grup sau din afara grupului. Furia mulţimii poate fi deturnată de la un scop precis şi orientată spre acţiuni care susţin idei de tip conspiraţionist, toxice. De exemplu, este deosebit de grav că protestatarii au ajuns în curtea unui spital unde se salveză vieţi”, a precizat în final psihologul referindu-se la cazul de la Bacău.  

„Meciurile” obişnuite cu jandarmii

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu consideră că o parte dintre protestatari au nemulţumiri oarecum justificate. „Îi avem pe cei care au avut de suferit cel mai mult în urma restricţiilor, cei care activează în industria HoReCa, în principal. Sunt destabilizaţi din punct de vedere economic şi îşi văd viitorul nesigur, aşa că, într-un fel, este normal să fie supăraţi. Apoi avem tinerii care au un risc scăzut de a face o formă gravă de COVID-19, dar care, în mod natural, au nevoie de socializare, de a-şi căuta un partener. Îşi fac un raport personal al costurilor şi beneficiilor măsurilor de protecţie, din care rezultă că acestea sunt cele care le stau în calea dezvoltării şi înţeleg să protesteze.

Avem şi categoria celor care au strigat «Asasinii!» în faţa spitalelor în care sunt trataţi oamenii infectaţi cu SARS-CoV-2. Pe aceştia îi caracterizez simplu ca fiind idioţi, dar cu «i» mare. Mircea Kivu, sociolog

Aceste două categorii compun segmentul de protestatari care, cel mai probabil, sunt paşnici. Mai avem şi categoria protestatarilor de profesie, cărora le plac confruntările cu autorităţile în general, cu jandarmii în mod special. Este vorba de cei care compun vestitele galerii de fotbal, care au şi dat tonul violenţelor. În fine, mai avem şi categoria celor care s-au dus în faţa spitalelor în care sunt trataţi oamenii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi care au strigat «Asasinii!», la adresa cadrelor medicale. Pe aceştia îi caracterizez simplu ca fiind idioţi, dar cu «i» mare”, a subliat Mircea Kivu. 

Sociologul spune că autorităţile pot atenua acest fenomen al protestelor anti-mască şi împotriva restricţiilor prin luarea unor măsuri pe două planuri. „Este obligatoriu ca înainte de impunerea unor restricţii noi, acestea să fie evaluate şi sociologic nu numai din punct de vedere medical. Trebuie oarecum anticipată reacţia publicului. Pe de altă parte, amenzile pentru măsurile care sunt în vigoare trebuie să fie ferme, pentru a nu da impresia că acestea sunt opţionale”, a conchis Mircea Kivu. 

Se speculează sentimentul de nesiguranţă

La rândul lui, politologul Cristian Pîrvulescu a explicat care este miza protestelor faţă de restricţiile de combatere a pandemiei de COVID. „Este o manifestare care trebuie integrată în genul celor care se produc peste tot în lume. Este vorba despre încercarea de a specula un sentiment de nesiguranţă şi de nemulţumire care există la o parte a societăţii. Am auzit şi eu scandările, din punctul meu de vedere sunt de fapt susţinători ai echipelor de fotbal, comportamentul este acela, scandările sunt tipice de la meciurile de fotbal, deci nu e nicio noutate”, a spus Cristian Pîrvulescu.

Expertul a găsit şi o fractură de logică în sloganurile strigate de protestatari. „În primul rând, sloganul «Libertate!» este o eroare de gândire, pentru că libertatea poate să existe în ceea ce priveşte lucrurile obişnuite, nu ştiinţa. Faptul că folosesc acest slogan este o formă de exprimare a neînţelegerii lumii în care trăiesc. Nu poţi să opreşti virusul să circule pentru că protestezi, din contră, accelerezi circulaţia virusului şi este foarte probabil că unii oameni se vor îmbolnăvi din cauza asta, iar asta afectează afacerile, pentru că starea economiei depinde de starea de sănătate a populaţiei, de starea sistemului sanitar”, a mai spus profesorul în ştiinţe politice la un post de televiziune.

Cât de dure sunt restricţiile în Europa, în statele ai căror cetăţeni nu-i numesc pe medici „asasini”

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a arătat ce restricţii sunt în vigoare în alte state din Europa, dar şi în Marea Britanie sau Scoţia, subliniind că măsurile luate de autorităţile sanitare din România sunt, prin comparaţie, unele echilibrate.

„Putem să vedem că România nu este cu cel mai rău mod de lucru. În Austria, limitarea circulaţiei e între orele 20.00 şi 6.00, în Cipru este între 20.00 şi 5.00, cum eram noi înainte. Franţa era de la 20.00 la 6.00, acum, în Franţa, lumea trebuie să fie acasă de la 19.00 la 6.00. Germania – atenţie – la incidenţă de 2 la mie, în ultimele 7 zile, oamenii nu mai pot să plece din zona respectivă unde au domiciliul mai departe de 15 kilometri. Noi nu avem asemenea măsuri! Uitaţi-vă la Italia: 22.00 – 5.00, care este orarul normal pe toată ţara la noi. În Regatul Ţărilor de Jos – ora 21.00 până la 4.30. Grecia – în zona cod roşu – între 18.00 şi 5.00 se închide. Şi nu putem să spunem că nemţii nu au făcut calcule şi au luat măsurile aşa, empiric. În Anglia şi în Scoţia e interdicţie totală (n.r. – de circulaţie) acum. În Portugalia, la sfârşit de săptămână, începând de vineri, orele 20.00, până luni, ora 5.00, e carantină, nici nu poţi să ieşi. La noi poţi să ieşi, iar la ora 20.00 să fii acasă. Deci, măsurile noastre nu sunt atât de dure încât să necesite atâtea proteste şi contestaţie împotriva lor. Nu ştiu dacă suntem ok aici sau dacă ei sunt mai bine, dar măsurile noastre sunt echilibrate şi am reuşit să menţinem treaba sub control”, spus Raed Arafat. 

Între timp, Italia va impune o carantină obligatorie de cinci zile pentru toate persoanele care sosesc din celelalte ţări ale Uniunii Europene, inclusiv pentru călătorii ce revin pe teritoriul italian, scrie presa din peninsulă, citând surse din Ministerul italian al Sănătăţii.  Practic, orice călător va trebui să efectueze un test pentru depistarea COVID-19 înaintea plecării către Italia, să respecte acolo o carantină de cinci zile, apoi să efectueze un nou test la finalul acestei perioade.

Experţii CNSU au propus carantină de la ora 18.00

Şeful DSU a arătat că experţii de la noi au propus măsuri mai aspre, respectiv închiderea magazinelor la ora 16.00 şi carantină începând încă de după-amiaza. „Propunerea iniţială a experţilor era ora 16.00 – închiderea magazinelor – şi ora 18.00 – întoarcerea acasă. Noi, în cadrul CNSU, (am hotărât – n.r.) ora 18.00 şi ora 20.00. Acum, toate aceste aspecte, că nu vom avea timp să cumpărăm, că se vor aglomera magazinele – aici, eu cred că trebuie adaptare clară. Şi adaptarea trebuie să fie prin decalarea programului, munca la domiciliu, schimbarea programului pentru o parte din angajaţi. Şi atunci nu ajungem să aglomerăm magazinele. Şi, în final, să înţelegem că e o măsură temporară. Nu va fi pentru toată viaţa, va fi poate pe vreo 4-5 săptămâni, până vedem că se limitează creşterea, până vedem că există o scădere”, a declarat Arafat.

Bilanţ COVID

Un număr de 6.204 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a fost înregistrat în ultimele 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 946.647. În ultima zi au murit 175 de pacienţi, iar 1.405 persoane sunt internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 27.234 de teste RT-PCR şi 13.153 de teste rapide antigen.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite