Pomelnic dictat, din ceruri, de mama mea, pentru cei morţi şi cei vii, la celebrarea a 157 de ani de la Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc, adoptată de domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbey şi  Divanul Ţarii Românesti:

{C}1.      {C}MULŢUMIM Sfintei Fecioare Maria, născătoare de Dumnezeu, pentru că de la ea am învăţat cum dragostea de mamă înseamnă suferinţă, dar şi împlinire;


{C}2.   MULŢUMIM patroanei Europei, Sfintei Teresa Benedicta (Edith Stein), cea martirizată în lagărele morţii de la Auschwitz,  pentru că a pus mai presus de salvarea propriei vieţi iubirea de aproape, indiferent de originea etnică sau religioasă;


{C}3.      {C}MULŢUMIM Cuvioasei Atanasia Egumena din Egina pentru că ne-a îngrijit strămoşii şi i-a povăţuit cu dragoste, când toti îi urau de moarte, pilda ei caritabilă ne va fi mereu o ţintă a vieţii;


{C}4.      {C}MULŢUMIM strămoaşei noastre persane Rabia al-Adawiyya, care mergea pe drumuri cu foc şi apă, ca să stingă Iadul şi Raiul, pentru ca să nu ne gândim decât la iubirea de Dumnezeu şi de oameni;


{C}5.   MULŢUMIM învăţaţilor persani sufişti martiri Al Hallaj si Sohrawardi, şi urmaşului lor, Rumi, de la care strămoşii nostri au învăţat că in fiecare om este ceva divin şi că toate oceanele lumii încap într-o lacrimă de dor pentru ceea ce merită iubit;


{C}6.      {C}MULŢUMIM  preafericitei Maica Tereza, patroana săracilor, că a dus mai departe crezul strămoşilor ei şi ai noştri,  că iubirea înseamnă  caritate, grijă faţă de cel neajutorat;


{C}7.      {C}MULŢUMIM  învăţatei Hannah Arendt, care ne-a arătat în scrierile ei că răul nu ne poate atinge, dacă dragostea este în inimă, dar şi că iertarea omenească trebuie sa fie urmare a căinţei sincere a celui care ne-a făcut rău;


{C}8.      {C}MULŢUMIM strămoşilor noştri, plecaţi din Orient sau aduşi ca sclavi în Europa, pentru că ne-au dat o cultură caldă a inimii, cu care să ne alinăm suferinţa şi să aducem sufletelor rănite, prin muzică, Binele;


{C}9.      {C}MULŢUMIM strămoşilor noştri, sclavi în Ţările Române mai bine de 500 de ani, durerea din sufletul lor ne este scut pentru lupta pentru demnitate;


{C}10.  {C}MULŢUMIM Irinei, mama domnului Moldovei Ştefan Răzvan, pentru că ne-a învăţat  să vrem mai mult şi mai bine, şi pentru că a ştiut, prin dragostea ei adevărată, să ajungă din roabă, soţie de domn.


{C}11.  {C}MULŢUMIM împăratului Iosif al II-lea că în 1783 a desfiinţat sclavia rromilor în Transilvania şi Bucovina, continuând munca mamei sale, împărăteasa Maria Tereza.


{C}12.  {C}MULŢUMIM  boierului Manolache Bălăceanu, care din dragoste pentru soţia sa, fosta sclava, mamă a celor 3 copii ai săi, a înfiinţat Falansterul de la Scăieni în 1835/6, o utopie în care au crezut peste 100 dintre strămoşii noştri, care nu au mai fost robi;


{C}13.  {C}MULŢUMIM lui Mihail Kogalniceanu, care în 1837 a publicat o schiţă privind situaţia rromilor din Ţările Române şi mai apoi şi-a făcut un ţel al vieţii din eliberarea acestora din sclavie


{C}14.  {C}MULŢUMIM domnitorului Moldovei  Mihail Sturdza şi  domnitorului Munteniei Gheorghe Bibescu, pentru că, în 1844 şi 1847, i-au eliberat din sclavie pe robii mânăstireşti şi ai statului


{C}15.  {C}MULŢUMIM preotului şi călugărului arhimandrit Iosafat Snagoveanu, care alături de scriitorul Cezar Bolliac şi omul de ştiinţă Petrache Poenaru au fost membri Comisiei de Dezrobire din cele două Principate.


{C}16.  {C}MULŢUMIM domnitorului Moldovei Grigore Al. Ghica şi principelui Munteniei, Barbu Ştirbey, pentru că în 22 decembrie 1855 şi 20 februarie 1856 au abolit sclavia rromilor în ambele ţări;


{C}17.  {C}MULŢUMIM lui Vasile Barbu Lăutaru, starostele şi cobzarul lăutarilor din Iaşi, al cărui talent muzical a încălzit inimile celor puternici, dar şi a durerii celor slabi, lipsiţi de putere;


{C}18.  {C}MULŢUMIM preotului Barbu Constantinescu, cel care a publicat în 1878 prima antologie de folclor a rromilor din România;


{C}19.  {C}MULŢUMIM lui Laie Chioru’, lăutarul transilvan, căruia Octavian Goga i-a închinat un ciclu de poeme şi în memoria căruia poetul avea să acorde sprijin acţiunilor de auto-organizare a rromilor, în perioada interbelică.


{C}20.  {C}MULŢUMIM lui Luţă Ioviţă, marele lăutar bănăţean, care în seara de Crăciun, pe frontul primului război mondial, a oprit pentru o zi războiul, cu cântecul său de taragot, cât să se închine oamenii la ziua sfântă;


{C}21.  {C}MULŢUMIM lui Petru Humagiu, ales primul preşedinte al rromilor, în 27 aprilie 1919, care în Proclamaţia primei Mari Adunări a Rromilor, a cerut drepturi cetăţeneşti egale pentru rromi.


{C}22.  {C}MULŢUMIM lui Naftanailă Lazăr, preşedintele primei asociaţii a rromilor, „Infrăţirea neorustică”, în 1927, de la care am învăţat că întrajutorarea celor săraci e cea mai mare bogăţie.


{C}23.  {C}MULŢUMIM arhimandritului Calinic Pop Şerboianu,  care a publicat în Franţa, în franceză, în 1930, o carte prin care atrăgea atenţia Europei asupra problemelor cu care se confruntă rromii, şi care a fost preşedintele primei asociaţii politice a rromilor din România, în 1934.


{C}24.  {C}MULŢUMIM marelui violonist Grigoraş Dinicu, care nu doar a dus faima muzicii lăutarilor în întreaga lume, dar a ştiut să fie şi un activist pentru binele rromilor, ca secretar general al organizaţiei.
{C}25.  {C}MULŢUMIM zecilor de mii de rromi, copii, mame şi taţi, care au fost ucişi în Holocaust, în Transnistria şi la Auschwitz, pentru că suferinţa lor ne ajută să nu-i uităm;


{C}26.  {C}MULŢUMIM fetiţei rrome  Setella Steinbach, ucisă în camera de gazare de la Auschwitz, martirajul ei ne dă imboldul să luptăm pentru ca niciodată copiii noştri să nu mai sufere nevinovaţi;


{C}27.  {C}MULŢUMIM Mariei Lătăreţu, privighetoarea României, lui Dona Dumitru Siminică şi Romicăi Puceanu, pentru că ne-au păstrat cântecele strămoşilor în inimi, fermecând lumea;


{C}28.  {C}MULŢUMIM lui Ion Onoriu, Ion Bobu şi Ion Cioabă, primii preşedinţi şi parlamentari ai rromilor, după 1989, când rromii au fost recunoscuţi juridic şi constituţional ca minoritate naţională;


{C}29.  {C}MULŢUMIM lui Titi Pădureanu, om politic rrom, de la care am învăţat  să găsim partea bună a sufletelor oamenilor cu care lucrăm;


{C}30.  {C}MULŢUMIM doamnei cancelar Angela Merkel pentru că a inaugurat în Germania, în 2012, Memorialul victimelor rrome ale Holocaustului, din aceeaşi dorinţă ca şi a noastră de a împăca trecutul cu viitorul;


{C}31.  {C}MULŢUMIM Parlamentului României că a restituit istoriei României importanţa actului eliberarii din sclavie a rromilor, prin adoptarea Legii 28/2011 privind comemorarea dezrobirii rromilor din România, şi sperăm ca asemenea legi să aibă în vedere Holocaustul rromilor in Transnistria şi Auschwitz, precum şi stoparea rasismului si excluderii sociale a rromilor, inspirându-se din modelul american de actiune de egalizare a şanselor foştilor sclavi cu cel al populaţiei majoritare;


{C}32.  {C}MULŢUMIM tuturor neamurilor de rromi din lume, care au păstrat ceea ce este valoros în sufletul strămoşesc, mai ales celor intristaţi, copii, mame şi taţi - gândul la ei ne este în inimă.


{C}33.  {C}MULŢUMIM celor răi, pentru că fără ei nu am şti ce este Binele.