Planul lui Kovesi la Parchetul European, trimis europarlamentarilor care o vor audia: „Oamenii vor rezultate rapide”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laura Codruta Kovesi FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Laura Codruta Kovesi FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Laura Codruţa Kovesi a trimis o scrisoare, obţinută de Europa Liberă, Comisiei LIBE din Parlamentul European, acolo unde se va da, pe 26 februarie, unul dintre voturile decisive pentru viitorul şef al Parchetului European (EPPO).

Laura Codruţa Kovesi arată, într-o scrisoare obţinută în exclusivitate de Europa Liberă, pe care fosta şefă a DNA a trimis-o Comisiei LIBE înainte de votul pentru postul de Procuror-Şef European, că se aşteaptă la apariţia unor conflicte între nivelul naţional şi cel european, în ce îi priveşte pe procurorii delegaţi la EPPO, arată Radio Europa Liberă România. Marţi, ministrul Justiţiei Tudorel Toader tocmai ce şi-a arogat prin OUG atribuţii în selecţia acestor procurori delegaţi din România la nivelul EPPO, astfel că se prefigurează deja un nou conflict.

Kovesi este însă preocupată şi de imaginea viitoarei instituţii de parchet european, după cum arată ea în rândurile adresate europarlamentarilor din Comisia LIBE, în care răspunde la trei întrebări generice despre planurile sale la şefia EPPO. Astfel de scrisori, însoţite de CV şi de scrisoare de intenţie, au fost trimise şi de ceilalţi doi candidaţi la postul de procuror-şef european, care provin din Germania şi Franţa.

„EPPO trebuie să se bucure de o înaltă încredere publică”, scrie Laura Codruţa Kovesi, care a fost pusă sub urmărire penală în România chiar în timpul procedurii de selecţie a şefului Parchetului European, la care ea este clasată pe primul loc de către comisia de selecţie, alcătuită din experţi europeni.

„Oamenii aşteaptă rezultate palpabile şi rapide, în timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecători, într-un proces care poate dura câţiva ani. Dincolo de obligaţiile instituţionale de raportare, stabilite în regulamentul EPPO, gestionarea comunicării cu publicul şi explicarea activităţii noastre va trebui făcută cu cea mai mare grijă şi ţinând cont de adevărata anvergură pan-europeană a EPPO. Pentru a câştiga credibilitate şi a menţine încrederea, este esenţial ca EPPO să acţioneze mereu cu deplin respect pentru restricţiile procedurale şi pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obţine condamnări în instanţele naţionale”, scrie Laura Codruţa Kovesi în scrisoarea sa către Comisia europarlamentară LIBE.

Se prefigurează un nou conflict Kovesi-Guvernul României: procurorul european delegat de România

Laura Codruţa Kovesi îşi exprimă îngrijoarea, în scrisoarea respectivă, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegaţi la EPPO de către fiecare stat membru, în sensul că aceştia vor trebui să îşi împartă munca între ţara din care provin şi EPPO.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un număr adecvat de procurori europeni delegaţi (EDP), înalt calificaţi, în fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de membre UE participă la EPPO). Deşi selecţia şi numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategică. Procurorii delegaţi vor fi ancoraţi în sistemele naţionale şi vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie să îi sprijine, să îi ghideze şi să creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegaţi rămân membri activi ai parchetelor naţionale din statele membre şi pot exercita funcţii ca procurori naţionali. Nu văd un conflict inerent ridicându-se din acest statut dual, dar mă aştept ca numărul şi complexitatea anchetelor făcute de EPPO să lase puţin timp procurorilor delegaţi pentru a întreprinde asemenea activităţi şi la nivel naţional. Regulile interne de procedură, care vor fi propuse de Procurorul-Şef European şi validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui să conţină prevederi specifice pentru aceste situaţii, pentru a evita probleme precum instrucţiuni care se bat cap în cap”, arată Kovesi.

O precizare - Parchetul European, instituţie nou înfiinţată, care va urmări fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegaţi de către fiecare stat membru, coordonaţi de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-şef şi adjuncţii săi. La finalul investigaţiilor, cei acuzaţi de fraude vor fi judecaţi de sistemele judiciare naţionale.

Marţi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care modifică legile justiţiei, stabileşte că procurorul european delegat din partea României va fi stabilit de o comisie de selecţie coordonată chiar de ministrul Justiţiei. Comisia va fi formată din oameni selectaţi tot de ministrul Justiţiei.

De altfel, Kovesi subliniază în scrisoarea sa în care îşi prezintă planul de management al EPPO, că este nevoie de o comunicare foarte eficientă între autorităţile naţionale şi cele de la EPPO. În condiţiile politice actuale, în care Guvernul României nu o susţine pe Kovesi pentru acest post, este greu de întrezărit o asemenea realitate.

„Efectuarea de investigaţii în mai multe state, într-o manieră coordonată, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informaţii, precum şi încrederea reciprocă – atât între procurorii europeni delegaţi (pentru a depăşi dificultăţile reieşite din diferitele sisteme legale), cât şi între EPPO şi toate autorităţile naţionale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că EPPO este la curent cu toate cazurile din competenţa sa”, arată fosta şefă a DNA, în scrisoare.

Kovesi mai vorbeşte şi despre înfiinţarea unui „sistem de management al cazurilor” care să permită procurorilor europeni decizii în timp real. Un astfel de sistem ar fi o premieră, spune Kovesi, care consideră că punerea în practică a acestui sistem este „cea mai presantă problemă care trebuie abordată şi rezolvată, dacă vrem ca EPPO să poată funcţiona până în noiembrie 2020”.

Selecţia procurorului-şef european se face în mai mulţi paşi. O comisie de selecţie a ales o listă scurtă de trei nume, dintre 24 de candidaţi, pe care Laura Codruţa Kovesi este poziţionată pe primul loc, ca favorită. Pe 26 februarie, Comisia LIBE (Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne) din Parlamentul European, compusă din 60 de europarlamentari, va da un vot pe această listă, fiecărui candidat revenindu-i un punctaj. Apoi, ambasadorii la UE ai fiecărui stat membru vor negocia, în cadrul COREPER, susţinerea de care se bucură aceşti candidaţi şi vor da un nou vot asupra candidaţilor, reieşind un nou punctaj. Ambasadorul român la UE este Luminiţa Odobescu. COREPER ţine de Consiliul Uniunii Europene, care acum este condus de România, până la vară. Urmează apoi votul final în plenul Parlamentul European.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite