Pentru puşcăriaşi mumă, pentru orfani ciumă. Reintegrarea socială - comparaţie între deţinuţi şi orfanii ajunşi la majorat

Statul nu oferă nici un ajutor pentru orfanii ajunşi la majorat, mii de tineri instituţionalizaţi ajungând pe drumuri, însă pregăteşte ajutoare de reintegrare socială pentru deţinuţii eliberaţi din închisori.

După ce Parlamentul a pus la cale „mica graţiere“, prin care mii de deţinuţi au fost puşi în libertate mai devreme, pentru că au fost închişi în condiţii „improprii“ în penitenciare, câţiva senatori şi deputaţi merg şi mai departe: vor să legifereze o serie de facilităţi pentru deţinuţii „defavorizaţi“ care părăsesc închisorile, pentru integrarea acestora în societate. Nu aceeaşi grijă o manifestă aleşii pentru copiii abandonaţi care, odată ajunşi la vârsta majoratului, sunt daţi afară din centrele de plasament şi obligaţi să se descurce singuri. Doar 10% reuşesc să se integreze în societate..

Oana Florea: „O mână întinsă“

Concret, potrivit propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, persoanele identificate în urma raportului întocmit de către ofiţerul de probaţiune ca fiind vulnerabile sau persoanele care fac parte dintr-o categorie defavorizată beneficiază de o serie de facilităţi din momentul eliberării.

Iniţiatorii arată şi ce fel de facilităţi ar urma să primească deţinuţii „defavorizaţi“: încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente, după caz, acordate la ieşire de către locul de detenţie, un loc temporar, pe o perioadă de trei luni, într-un centru pentru persoanele fără adăpost, acolo unde este cazul, masă acordată la cantina socială sau o alocaţie de hrană, pe o durată de trei luni, bilete sau legitimaţii gratuite pe mijloacele de transport în comun urban şi interurban, timp de trei luni.

Proiectul de lege a fost semnat de senatori şi deputaţi de la PSD şi PNL, printre care Oana Florea, Florin Manole, Eugen Nicolicea, Robert Cazanciuc sau Liviu Pleşoianu.

De altfel, deputata Oana Florea susţine că facilităţile propuse pentru persoanele care sunt eliberate din închisoare şi care provin din categorii defavorizate reprezintă „o mână întinsă“. Aceasta a invocat un studiu, care ar arăta că primele două luni după eliberare reprezintă o perioadă critică în care de cele mai multe ori foştii deţinuţi recidivează. „Acest ajutor vine ca o mână întinsă. Unii dintre ei poate sunt pierduţi pentru totdeauna, dar alţii ies cu nişte speranţe, aşteptări şi de cele mai multe ori nimeni nu le întinde o mână, ba mai mult, sunt văzuţi ca nişte paria ai societăţii“, a spus Florea.

Copiii nimănui

„Mâna întinsă“ este refuzată însă celor care au mai multă nevoie de ea: copiii din centrele de plasament. După ce ajung la vârsta majoratului, aceşti tineri sunt lăsaţi de izbelişte, atrag atenţia experţii care subliniază că odată daţi afară din centrele sociale, aceştia trăiesc adevărate drame. Supravieţuirea este o luptă continuă pentru ei. Dorm pe unde apucă şi ajung să se drogheze sau să comită alte infracţiuni. Anual, 2.500 de tineri ies din sistemul instituţionalizat. Potrivit ONG-urilor, doar 10 la sută dintre ei reuşesc să se integreze în societate. Tot potrivit statisticilor, în România sunt aproape 70.000 de copii orfani şi numărul lor creşte zilnic.

„E bine că ne gândim la foştii deţinuţi, dar pentru tinerii care au fost instituţionalizaţi, după care au fost aruncaţi în stradă, nu se face nimic. Nu s-a găsit niciodată o soluţie de suport pentru a-i ajuta să ducă o viaţă normală. Dar noi trebuie să plângem de milă deţinuţilor că au stat pe 2 metri pătraţi. Dar pentru copiii care au stat 30 într-o cameră de ce nu se acordă facilităţi? Politicul are interes în acest moment să găsească soluţii financiare pentru această categorie de beneficiari. Este penibil în condiţiile în care ne batem joc de copiii abandonaţi în ultimii 30 de ani. Perspectiva acestor copii rămâne, strada, violul sau puşcăria“, a explicat consilierul parlamentar Vişinel Bălan,  care a candidat la alegerile parlamentare şi care a trăit el însuşi drama instituţionalizării.

Ce se întâmplă cu tinerii care părăsesc centrele de plasament

Parlamentarul spune că aceşti tineri sunt abandonaţi de stat după ce ies din sistem. „În acest moment, tinerii care părăsesc centrele de plasament primesc din partea statului doar o singură indemnizaţie de încetare a măsurii de protecţie, echivalentă cu un salariu minim pe economie. Apoi sunt lăsaţi să se descurce singuri, statul nu mai vrea să ştie de ei. Sunt foarte mulţi tineri care se sinucid după ce părăsesc centrele de plasament, pentru că nu fac faţă noului mod de viaţă. Numai anul trecut s-au sinucis nouă. Peste 60% din aceşti tineri comit infracţiuni şi ajung în centre de detenţie. Anul trecut, în jur de 1.000 de tineri care au plecat din centre au ajuns în închisoare“, a explicat Vişinel Bălan.

La rândul său, George Roman, director de programe la organizaţia Salvaţi Copiii, spune că tocmai copiii instituţionalizaţi au nevoie de implicarea statului, dar din păcate autorităţile nu au nicio strategie în acest sens. „În acest moment, autorităţile nu au o strategie pentru integrarea socială a tinerilor care au fost în centrele de plasament. Aceşti copii nu se pot descurca singuri, pentru că nici nu au fost învăţaţi să o facă. Există o mulţime de limitări în centrele de plasament, astfel încât pregătirea lor pentru viaţă, deşi trebuie făcută încă de la vârste mici, este întârziată. Există acolo o anumită tendinţă de a închide cercul, pe motiv că aşa sunt protejaţi mai bine, sunt destule interdicţii cu privire la ieşirea din centre sau comunicarea cu cei din afară. Pur şi simplu, aceşti copii nu beneficiază la accesul în societate în ansamblul ei. Sunt izolaţi prin programele pe care le desfăşoară, care sunt destul de rigide şi nici nu sunt permeabile aceste centre, în sensul că foarte puţini specialişti pot să desfăşoare activităţi în interiorul acestora. Din cauza birocraţiei, este foarte dificil şi să obţii aprobare să vorbeşti cu aceşti copii. Pur şi simplu, sistemul menţine copiii într-o stare de izolare“, a explicat George Roman. 

Cât va plăti statul pentru despăgubirea deţinuţilor

În plus, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat iniţierea unui proiect de lege care i-ar putea despăgubi financiar pe foştii deţinuţi care au fost închişi în condiţii necorespunzătoare. Într-o conferinţă susţinută pe 20 octombrie 2017, Tudorel Toader declara şi ce sume ar putea primi deţinuţii pentru fiecare zi petrecută după gratii, în condiţii improprii. „N-o să propunem 1 Euro sau 2 pe zi pentru c-ar însemna în realitate că nu e despăgubire, aşa (...) 5 Euro, 8 Euro putem pune şi noi, undeva... undeva în zona aceasta (...) noi de la Ministerul Justiţiei vom propune“, preciza Toader.

Sindicatele din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) estimează că despăgubirea acestor deţinuti va costa statul între 370 şi 550 de milioane de euro.