Pedepse drastice în timpul stării de urgenţă. Orice infractor care profită de vulnerabilitatea oamenilor va plăti cu ani grei de puşcărie - Informare MJ

Imagine: Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei a demarat o campanie de informare cu privire la pedepsele aplicabile în cazul infracţiunilor săvârşite în timpul stării de urgenţă. Cu un maxim de 17 ani de închisoare se pedepseşte zădărnicirea combaterii bolilor, dacă infracţiunea comisă are ca urmare moartea unei persoane, dar poate merge până la 28 de ani în cazul concursului de infracţiuni.

Astfel, pe timpul stării de urgenţă, pedepsele cresc substanţial, cu un spor de 2 ani pentru fiecare infracţiune. De asemenea, starea de recidivă sau săvârşirea faptelor în concurs agravează situaţia celui care le-a comis. În cazul celor care profită de răspândirea noului coronavirus pentru a face afaceri ilegale, legea prevede de asemenea pedepse dure, arată Ministerul Justiţiei.  

Potrivit Codului penal, orice infracţiune săvârşită împotriva unor persoane vulnerabile (bolnave) poate fi pedepsită în regim agravat. La pedeapsa prevăzută de lege pentru respective infracţiune se poate adăuga un spor de 2 ani de închisoare, se arată în materialul elaborat de Ministerul Justiţiei.

• Furtul calificat, dacă infractorul a profitat de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte cu un maximum de 7 ani închisoare.
• Tâlhăria calificată săvârşită prin folosirea de substanţe paralizante, care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte, în funcţie de ipoteză, cu un maximum 12, 14 ori 20 de ani închisoare.
• Vătămarea corporală care a necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, dacă infractorul a profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată stării de sănătate (cum este boala COVID-19), se pedepseşte cu un maximum 12 ani închisoare.

Orice infracţiune săvârşită în timpul stării de urgenţă se pedepseşte în regim agravat. La pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracţiune se adaugă 2 ani de închisoare.

• Furtul calificat săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional, dacă infractorul a profitat de starea de urgenţă, se pedepseşte cu un maximum de 9 ani de închisoare.
• Tâlhăria calificată care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei se pedepseşte cu un maximum de 20 ani închisoare.
• Zădărnicirea combaterii bolilor - transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care ştie că suferă de această boală, dacă s-a produs moartea unei persoane, se pedepseşte cu un maximum de 17 ani închisoare.

Pentru concursul de infracţiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

• În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de furt calificat în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 15 ani închisoare.
• În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de tâlhărie calificată în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 18 ani şi 4 luni închisoare, dacă fapta a fost săvârşită în timpul nopţii.
• În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de zădărnicire a combaterii bolilor în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 28 ani şi 4 luni închisoare.

Orice infracţiune săvârşită în stare de recidivă este sancţionată în regim agravat.

• Există recidivă atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă).
• Se reţine recidiva şi în cazul hotărârilor de condamnare pronunţate în străinătate.

Codul penal pedepseşte faptele de nerespectare a măsurilor dispuse de instituţiile statului în vederea prevenirii răspândirii bolilor.

• Pedeapsa aplicată ajunge până la 5 ani de închisoare, respectiv până la 9 ani dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală şi până la 15 ani dacă fapta a avut ca urmare decesul uneia sau mai multor persoane.
• Declaraţiile false sau nedeclararea unor fapte către autorităţile abilitate poate fi pedepsită ca infracţiune. Dacă fapta este comisă profitând de starea de urgenţă, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare.
• Intrarea sau ieşirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României constituie infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută la art. 362 din Codul penal.
• Pentru comiterea infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei profitând de starea de urgenţă pedeapsă aplicată poate ajunge până la 5 ani, respectiv 7, în variantă agravată.
• Dacă intervin şi alte cauze de agravare a pedepsei (cum ar fi starea de recidivă) sau dacă fapta a fost comisă în concurs, pedeapsa poate fi mai mare de 5, respectiv 7 ani.

Acţiunile unor persoane de a profita de declararea stării de urgenţă pentru a distorsiona stocurile şi vânzarea unor produse esenţiale în contextul pandemiei (de exemplu: materiale sanitare, echipamente de protecţie, produse biocide pentru dezinfecţie, dispozitive medicale şi kituri pentru diagnosticare necesare pentru prevenirea infectării cu SARSCoV-2 etc.) pot fi pedepsiteca infracţiune.

• Pentru infracţiunea de evaziune fiscală în domeniul comerţului cu produse sanitare maximul pedepsei este de 17 ani închisoare, dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro.
• În cazul persoanelor care profită de starea de urgenţă şi prezintă la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri, deci falsificate, maximul pedepsei este de 12 ani închisoare.

De asemena, fapta de îndemnare a publicului, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni (de exemplu, să nu respecte măsurile de carantină sau alte măsuri dispuse de autorităţile publice) este infracţiune şi se pedepseşte de legea penală cu închisoare de până la 7 ani.

MJ mai arată că incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane (de exemplu, faptele de instigare la discriminare a persoanelor infectate cu COVID-19) este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani.