Paturi pe „hârtie“, ultima escrocherie. Cum îşi umflă bugetul Spitalul Colentina

Paturi pe „hârtie“, ultima escrocherie. Cum îşi umflă bugetul Spitalul Colentina

Spitalul Colentina FOTO Adevărul

Spitalul Clinic Colentina riscă să piardă gradul al II-lea de clasificare din cauză că paturile de spital sunt mai puţine în realitate decât pe hârtie. Neregulile au fost constatate chiar de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii. În joc sunt fondurile pe care spitalul le primeşte de la Primăria Capitalei, dar şi salariile personalului medical, care ar putea fi reduse.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Medicul Ionuţ Gobej: Medicii din secţile chirurgicale îşi iau singuri materialele sanitare chirurgicale

Medicul neurochirurg Ionuţ Gobej susţine că, în realitate, în secţia de neurochirurgie sunt 45 de paturi (40 paturi în secţia cu paturi Neurochirurgie şi 5 paturi compartiment postoperator Neurochirurgie).

În ceea ce priveşte posibile de restructurări la alte secţii pe motiv că numărul de medicii ar fi prea mare mare, neurochirurgul se arată surprins, arătând că, dimpotrivă, în spital este deficit de personal.

”Constat cu surprindere şi cu întristare că doamna manager este foarte interesată de legalitate atunci când vine vorba de a da oameni afară (oameni care îşi fac foarte bine datoria şi aduc renume spitalului – medici care au ales, încă, să rămână în România) şi a face lucrurile nefuncţionale, însă nu este interesată să între în legalitate atunci când angajaţii din Neurochirurgie şi secţia ATI sunt mult sub numărul prevăzut de normativele legale (spre exemplu în secţia ATI 1 posturile sunt ocupate în procent de 30%). Toate acestea în condiţiile în care secţia de Neurochirurgie şi cea de AŢI 1 au făcut referate lunare în care cere suplimentarea personalului , în conformitate cu normativele legale şi activitatea prestată”, afirmă Ionuţ Gobej. 

Acesta acuză şi aprovizionarea precară, care obligă, practic, medicii să-şi achiziţioneze singuri materiale sanitare chirurgicale.

”Doamna manager nu este interesată să asigure aprovizionarea cu consumabilele necesare desfăşurării activităţii curente în spital, medicii din secţile chirurgicale ajungând să îşi achiziţioneze singuri materiale sanitare chirurgicale, pentru a putea duce la bun sfârşit actul medical. Tot personalul medical este grevat de a-şi putea efectua normal activitatea din cauza lipsurilor (exemplu – lipsa dezinfectanţilor, perfuzoarelor, seringilor, aparatelor de lipit pungi pentru sterilizare, etc) şi al subnormării, aducând astfel un prejudiciu pacienţilor”, spune neurochirurgul.

”Doamna manager Silvi Ifrim nu doreşte să între în legalitate aşa cum ar vrea să pară  şi pune în pericol activitatea medicală din spital şi implicit accesul pacienţilor la tratament”, a concluzionat medicul Ionuţ Gobej.

Autorizarea sanitară, în pericol

În plin proces de autorizare sanitară, Spitalul Clinic Colentina riscă să fie retrogradat într-o categorie inferioară, ceea ce înseamnă fonduri mai puţine, dar şi salarii reduse pentru personal. Asta din cauză că numărul de paturi din acte nu corespunde cu cel din saloane. De pildă, la Secţia Dermatologie 1, pe hârtie sunt 25 de paturi, dar în realitate, pe secţie, sunt doar zece. Secţia Dermatologie 2 are tot 25 de locuri „virtuale”, care se reduc însă la nouă în lumea reală. Diferenţa de 31 de paturi se află, tot pe hârtie, în pavilionul 1 al spitalului. Numai că aici sunt numai cele 15 paturi ale Secţiei Medicale 2.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la alte secţii. Un control făcut de Ministerul Sănătăţii la sfârşitul anului 2015 arăta că „spaţiul pentru spitalizare de zi pentru specialităţi chirurgicale nu există, deşi în ASF (autorizare sanitară de funcţionare) sunt menţionate cinci paturi amplasate într-un salon”. Mai mult, Secţia de neurochirurgie şi chirurgie spinală funcţionează cu 17 paturi, deşi în acte sunt menţionate 45 de paturi, potrivit aceluiaşi document.

Situaţia este aşa din 2014 pentru ca unitatea sanitară să primească finanţări mai mari din fondurile publice.

N-au ieşit la numărat

În urmă cu circa o săptămână, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti au luat la puricat secţiile spitalului şi oricât au încercat, mai mult de 745 de paturi nu au găsit, potrivit unor surse medicale. În disperare de cauză, în mai multe spaţii din unitatea sanitară, unele dintre ele chiar improprii pentru a primi pacienţi, au fost înghesuite mai multe paturi, astfel încât să fie atins numărul de 800 de locuri prevăzut pentru categoria a II-a de clasificare.

„Vreau să intrăm în legalitate, astfel încât numărul de paturi de pe secţii să corespundă în realitate cu ceea ce este în documente. Medicii dermatologi sunt angajaţi ai spitalului şi sunt normaţi pe numărul de paturi. Potrivit normativelor în vigoare, unui medic îi corespund între 6 şi 12 paturi. Asta înseamnă că la un total de 25 de paturi, dacă ar exista în realitate aceste paturi, ar trebui să fie doar patru medici. Or, la fiecare dintre cele două secţii de dermatologie sunt peste 10 medici. Deci, mai mult decât dublu”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Silvi Ifrim, actualul manager de la Colentina.

O eventuală decizie de restructurare a posturilor ar inflama însă şi mai mult spiritele în spital, aflat deja în mijlocul unui scandal de proporţii, după ce managera Silvi Ifrim a fost acuzată că ar fi pus gând rău unor secţii din spital.

Alte semne de întrebare

Ilegalităţile au fost descoperite în urma unor controale iniţiate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, din cadrul Ministerului de Finanţe, dar şi de Ministerul Sănătăţii.
 
Jongleriile cu numărul de paturi nu sunt singurele nereguli constatate de autorităţile sanitare la Spitalul Colentina. Multe altele se referă la achiziţiile publice. Concret, la Spitalul Colentina s-ar fi folosit o metodă devenită deja „clasică” în administraţia publică pentru ocolirea licitaţiilor: divizarea contractelor, astfel încât acestea să ajungă la anumite firme.

Şi paza spitalului ar fi fost încredinţată în urma unei proceduri dubioase. Acordul-cadru pentru achiziţia de servicii de pază a fost încheiat la data de 30 aprilie 2015. Cu toate acestea, anunţul de atribuire a fost transmis la SEAP aproape un an mai târziu. Mai exact, la 324 de zile de la data-limită la care trebuia transmis. Contractul a fost atribuit firmei Ares Guard SRL, a cărei ofertă a avut preţul cel mai mic, respectiv 6,85 lei/oră. Cu toate acestea, în contractul semnat ulterior, preţul plătit de spital a fost de 8 lei/oră.

Pentru toate aceste nereguli, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a aplicat, anul trecut, Spitalului Colentina o amendă în valoare de 200.000 de lei.

Contracte umflate

Inspectorii Ministerului Sănătăţii (MS) au găsit achiziţii care depăşeau pragul de 15.000 şi 30.000 de euro fără TVA, iar la rubrica „procedură aplicată” a fost trecută „achiziţia directă”, cu toate că era obligatorie organizarea unor licitaţii.

Comisia de control a mai constatat că multe dintre contractele încheiate pentru diverse produse medicale au fost umflate, iar programele anuale de achiziţii publice pentru anii 2013, 2014 şi 2015 nu au fost avizate de Consiliul de Administraţie al spitalului, aşa cum cere legea.
Spitalul Colentina a încheiat contracte şi în euro, deşi legea interzice acest lucru.

Astfel, contractul pentru consultanţă şi reprezentare juridică încheiat cu avocata Cerasela Popovici a fost parafat la suma de 90 de euro, pe o perioadă de 2 ani, fără să se stipuleze dacă valoarea respectivă este pe oră sau pe zi. În acelaşi timp, spitalul mai angajase un avocat, Cristian Bala, pe care îl plătea însă în moneda naţională.

Servicii medicale condiţionate de „contribuţii benevole“

Raportul de control mai arată că unele servicii medicale au fost condiţionate de aşa-zise „contribuţii benevole” din partea pacienţilor. Concret, la Secţia de Ortopedie-Traumatologie a fost elaborat un formular-cerere, prin care pacienţii „doresc să-şi achiziţioneze implanturile/materialele consumabile necesare din fonduri proprii şi declară pe propria răspundere că nu vor emite pretenţii financiare ulterioare de niciun fel faţă de nicio instituţie sau persoană fizică privind rambursarea costurilor implantului achiziţionat de pacient”.

Or, formularul încalcă Legea 95/2006, arată Ministerul Sănătăţii, potrivit căreia „Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată de bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”. 

Cum sunt clasificate spitalele

Clasificarea spitalelor se face în funcţie de numărul de paturi şi de complexitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor. Astfel, în categoria I (nivel de competenţă foarte înalt) se încadrează unităţile sanitare, institutele şi centrele medicale cu peste 1.000 de paturi, în categoria a II-a, cele care au între 801 şi 1.000 de paturi, categoria a III-a, între 601 şi 800 de paturi, categoria a IV-a 301 – 600 de paturi, categoria a V-a, 101 – 300 de paturi şi categoria a VI-a până la 100 de paturi. Finanţarea spitalelor se face în funcţie de numărul de paturi.

Raportul de control, contestat de fostul manager

Bogdan Andreescu a contestat raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii şi susţine că cele mai multe probleme s-ar fi lămurit deja. Acesta a acuzat şi anumite neconcordanţe legislative din cauza cărora ar fi fost nevoit să facă un compromis: să instaleze nişte paturi în alte pavilioane, care, în realitate, erau folosite de cu totul alte secţii decât cele cărora le aparţineau în acte. Cu toate acestea, contestaţia nu a fost admisă, iar actul de control a rămas valabil.

„Adevărul“: Ministerul Sănătăţii a constatat că la Colentina erau mai puţine paturi decât în realitate.
Bogdan Andreescu: Nu a fost nicio problemă de ilegalitate. Erau toate paturile. A fost un control pornit de la o anonimă, iar cei care au făcut verificările n-au vrut să vadă decât anumite chestii. Noi nu am văzut raportul decât atunci când ni s-a trimis oficial.

Aţi contestat actul de control. Ce s-a întâmplat mai departe?
În legătură cu numărul de paturi, eu le-am explicat celor de la Minister. Există un vid legislativ. În normele contractului-cadru din 2015 se spune că 95% din anumite diagnostice, cum este cazul celor dermatologice, nu trebuie tratate cu internare. Eu ce era să fac? Am dezvoltat ambulatoriul, aşa au apărut acele cabinete în locul saloanelor cu paturi. Trebuia făcut un compromis: să ai şi număr de paturi, dar şi ambulatoriu. Restul de paturi sunt într-un alt pavilion, la Boli profesionale, unde sunt utilizate de Medicina internă.  Eu nu puteam să desfiinţez paturile alea, acolo sunt două secţii clinice. Dacă le desfiinţam, secţiile nu mai puteau funcţiona. E posibil ca actualul manager să fi mutat nişte paturi... Acum vor fi nişte paturi înghesuite, iar bolnavii care vor merge la consult vor fi 4-5 într-o sală.

Neconcordanţe au fost şi în cazul altor secţii.
În ceea ce priveşte Neurochirurgia, controlul a venit chiar în momentul în care făceam secţia. Era în formare, chiar în momentul ăla se lucra la ea. Erau 17 paturi, dar mai erau două saloane în lucru şi mai erau paturile din blocul operator. Urma să chemăm DSP să constate, dar a venit controlul şi au scris ce au vrut ei.

Ministerul Sănătăţii a admis contestaţia făcută de spital?
Am făcut plângere prealabilă la Minister. Am discutat cu ministrul Patriciu Achimaş, dar atunci începuse scandalul cu dezinfectanţii. Apoi a fost schimbat. A fost numit Voiculescu, am discutat şi cu el, dar până s-a dezmeticit a fost schimbat şi ăsta. Acum, cu Bodoc, i-am spus: trebuie să avem o discuţie... N-a mai fost cazul.

Controalele au mai arătat că a fost încălcată procedura achiziţiilor publice. Multe contracte ar fi fost divizate pentru a fi ocolite licitaţiile.
Au luat toate contractele la verificat. Atunci, cuantumul amenzilor era foarte mare. Acum, legea s-a schimbat, iar acum amenda pentru asta este între 5.000 şi 30.000 de lei. A fost o simplă contravenţie, ANRMAP nu a sesizat Parchetul. Într-un spital de dimensiunea Colentinei normal că găseşti nereguli. Că s-au spart contractele... Ce, s-au spart ca să furi? Se făceau contracte pe tipul de produs – dezinfectanţi de mâini şi de suprafeţe. La achiziţia directă nici nu eram obligaţi să facem contract, dar noi făceam. Nu este niciun prejudiciu...

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: