Parteneriatul Strategic româno-american: un vârf la vizita miniştrilor Apărării şi Economiei în SUA

Foto Shutterstock

România şi Statele Unite au ajuns la un vârf în relaţiile lor bilaterale odată cu vizita în Statele Unite de la începutul lunii octombrie (7-11) a miniştrilor Apărării, Nicolae Ciucă, şi al Economiei, Virgil Popescu.

Cu larga contribuţie a Ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, cel care a şi făcut cel mai important lobby şi a anunţat în premieră acordurile pregătite de partea americană, România a avansat apropierea bilaterală prin acordul militar pe perioada 2020-2030, precum şi acordul pe energie nucleară, care reflectă şi aplică în practică, cu investiţii în valoare de 8 miliarde de dolari, declaraţia prezidenţială Trump – Iohannis semnată în august 2019 la Casa Albă. Dacă mai adăugăm semnarea finanţării cu 7 miliarde de dolari a proiectelor nucleare civile de către Exim Bank US şi aranjamentele deschise către terţi investitori americani pentru investiţii în energie, dar şi proiectul autostrăzii şi liniei ferate Gdansk-Constanţa în marja Iniţiativei celor Trei Mări, avem o ilustrare completă a relevanţei şi cooperării strategice româno-americane la această oră.

Acordul militar şi Foaia de parcurs 2020-2030

„Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030” a fost semnată de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi de secretarul apărării al SUA, Mark Esper. Documentul avansează priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în România, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate. Cei doi oficiali au discutat şi despre evoluţia Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite în domeniul militar şi perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul apărării, prin oportunităţile oferite de implementarea Foii de parcurs, ca elemente esenţiale pentru asigurarea securităţii ţării noastre şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre.

„România sprijină puternic rotaţia militarilor SUA în regiunea Mării Negre. Înţelegem că un astfel de angajament presupune, pentru noi şi pentru ceilalţi aliaţi, generarea unor capacităţi adecvate”, a spus ministrul Ciucă, accentuând faptul că intensificarea programului de exerciţii desfăşurate pe teritoriul României, în cadru aliat şi bilateral cu forţele armate ale SUA, este parte a obiectivului general de consolidare a prezenţei şi vizibilităţii NATO pe flancul estic. Ministrul a subliniat preocuparea Armatei României pentru îmbunătăţirea  elementelor de mobilitate militară, dovadă fiind programele demarate deja pentru modernizarea infrastructurii bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.

O altă temă importantă dezbătută a fost contribuţia României la eforturile de partajare echitabilă a responsabilităţilor, pe toate dimensiunile sale - resurse alocate, capabilităţi dezvoltate şi participare la operaţiuni, misiuni şi activităţi aliate. A fost subliniat faptul că ţara noastră este un aliat responsabil care menţine alocarea a 2 la sută din PIB pentru apărare. Secretarul american al apărării a declarat că SUA apreciază faptul că România este un aliat robust, iar legătura dintre cele două naţiuni a devenit, în timp, mai puternică, reiterând angajamentul substanţial al României la apărarea antirachetă aliată, prin găzduirea sistemului Aegis Ashore. De asemenea, Mark T. Esper a subliniat că SUA rămâne angajată ferm alături de România în promovarea păcii, democraţiei şi libertăţii.

Prezenţa americană - descurajare militară şi aport de securitate în Regiunea Mării Negre

În contextul vizitei oficiale efectuate la Washington, ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, a avut convorbiri cu membri ai Senatului SUA, respectiv cu senatorul democrat Jack Reed, co-preşedinte al Comisiei pentru forţe armate, şi cu senatorul republican Ron Johnson, preşedintele Comisiei pentru securitate internă şi afaceri guvernamentale şi co-preşedinte al Subcomitetului pentru Europa şi cooperare regională în domeniul securităţii. Subiectul a fost şi o nouă abordare americană a relevanţei strategice şi a politicii faţă de regiunea Mării Negre.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona Mării Negre, ţinând cont de recentele evoluţii din regiune, la angajamentul României în calitate de partener strategic şi aliat de încredere al SUA, precum şi la etapele viitoare ale cooperării bilaterale în domeniul securităţii şi apărării. În context, a fost apreciată Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030, semnată de ministrul român cu omologul american. A fost subliniat angajamentul României în programele de dezvoltare şi inovare, respectiv interesul pentru implicarea industriei naţionale de apărare în dezvoltarea cooperării cu parteneri externi, în vederea asigurării securităţii aprovizionării şi a transferului de tehnologie pentru mentenanţa şi producerea echipamentelor militare în ţara noastră.

“Ministrul apărării Ciucă şi secretarul apărării Esper au semnat o foaie de parcurs bilaterală într-un acord de apărare pentru anii 2020-2030. Acest acord de apărare reconfirmă angajamentul SUA de a sprijini România să se apere împotriva puterilor străine maligne şi a-şi prezerva integritatea teritorială“, a mai spus Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, la Bucharest Forum. Vizita ministrului apărării naţionale la Washington a venit după ce SUA au anunţat în luna iulie o reaşezare consistentă de trupe, prin retragerea a 11.900 de militari americani din Germania, dintre care în jur de 5.400 vor fi relocaţi în state aliate. Această decizie presupune “amplasarea unor forţe rotaţionale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”.

“Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unităţi Stryker încep rotaţii continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăţi descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper, la 29 iulie. Actuala suplimentare de trupe este parte a prezenţei SUA în România absolut necesară pentru descurajarea ameninţărilor regionale.

Acordul nuclear civil româno-american: Centrala Cernavodă şi cercetarea de prim plan în domeniul nuclear

Şi în domeniul energiei nucleare, vizita în SUA a permis parafarea acordului dintre Statele Unite şi România referitor la programul legat de cooperarea civilă nucleară. Acordul este complex şi vizează mai întâi retehnologizarea Unităţii 1 Cernavodă – aflată spre finalul duratei de viaţă, dar şi construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă păstrând tehnologia CANDU 6, cu tehnologie şi expertiză americană, după încheierea negocierilor cu partea chineză în urmă cu 6 luni. Realizarea acestui proiect va avea loc în cadrul unui consorţiu euro-atlantic.

Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza şi tehnologia SUA cu o echipă multinaţională care construieşte unităţile de reactor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.  Acest acord subliniază importanţa parteneriatului strategic între Statele Unite şi România şi angajamentul pentru securitatea energetică în regiune. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom şi va implica un consorţiu format din companii din România, Canada şi Franţa.

În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României. Este vorba, în fapt, despre nu mai puţin de 5 proiecte de cooperare: retehnologizarea şi prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1 Cernavodă, construirea reactorului 3 şi 4, construirea unui depozit pentru deşeuri slab şi mediu radioactive, cooperarea şi cercetarea comună pentru centrale de generaţia a patra, cu posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România - pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare - şi realizarea la Institutul  de cercetări nucleare de la Piteşti a unui centru de excelenţă pentru pregătirea în domeniul siguranţei nucleare.

Acordurile de finanţare semnate în SUA

Acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creştere economică şi va implementa cele mai înalte standarde de siguranţă. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic naţional al ţării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate dar şi obiectivele europene Green Deal.

Statele Unite şi România vor continua să consolideze relaţia bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administraţia Trump. În cadrul P-TEC, SUA şi România co-prezidează un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru este şi el o bază şi o temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic şi comercial.

Fireşte că aceste proiecte nu se pot dezvolta dacă nu e identificată şi sursa de finanţare. Separat de acordul parafat pe energie nucleară şi cooperare nucleară civilă, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US – inclusiv energie nucleară şi gaz natural lichefiat şi din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

De asemenea, la Washington DC, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei Virgil Popescu cu reprezentanţii USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilităţii extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituţii de finanţare ale SUA.  În ceea ce priveşte componenta de finanţare, SUA îşi exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation şi alte instituţii finanţatoare aplicabile şi disponibile din SUA care să sprijine finanţarea globală a proiectelor.

La nivel strategic, investiţiile americane de această dimensiune, ce presupun recuperarea din activitatea pe termen lung şi foarte lung a acestor capacităţi de producţie energetică, asigură cele mai puternice garanţii de securitate, dar şi interesul pentru menţinerea trupelor americane rotaţionale în România. Pentru că investiţiile şi interesul funcţionării lor e cel care conduce la interesul american de lungă durată în cooperarea cu statele gazdă, deci garantează durabilitatea Parteneriatului Strategic România-SUA.

Infrastructura critică strategică în flancul estic al NATO: autostrada şi calea ferată Constanţa-Gdansk

Şi, pentru a asigura şi componenta capacităţii de transport strategic în interiorul NATO şi de-a lungul flancului Estic al NATO, şi prin prisma experienţei şi exerciţiilor de desfăşurare a forţelor din anii trecuţi – când tacurile Abrahms au trebuit să evite drumurile şi căile ferate româneşti nepregătite pentru greutatea echipamentului american - SUA vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia şi statele flancului Estic, pentru construirea unei autostrăzi şi a unei căi ferate, care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică.

.“Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi şi a unei căi ferate, care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaş pentru economiile României şi Poloniei, dar şi pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman. E adevărat că proiectul are, evident, dublă utilizare.

Acest anunţ are o dublă valoare strategică. În primul rând, proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” reprezintă unul dintre cele 27 de proiecte principale susţinute de România şi de Polonia în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări I3S – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare angajată la nivel prezidenţial, care are obiective de interconectare în domeniile transporturi, energie şi digital. I3S a fost iniţiată de Varşovia, prin cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic România-Polonia, şi care a atins deplina maturitate politică la summitul de la Bucureşti din 2018, când au participat şi Comisia Europeană şi Germania, ajungându-se la sinteza dintre angajarea SUA la nivel strategic în investiţii în flancul Estic al NATO şi Europa Centrală şi de Est cu interesul UE de dezvoltare regională şi coeziune prin atingerea nivelului mediu de dezvoltare al UE în statele noi membre ale Uniunii.

În al doilea rând, proiectul RAIL 2 SEA are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km. Totodată, un alt proiect foarte important în cadrul iniţiativei, promovat de Polonia şi care priveşte şi România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice şi în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcţii, una spre portul Constanţa, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăştie – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa – Marea Neagră şi alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Caransebeş – Herculane – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificaţia proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Regiunile Mării Baltice, la nord, şi Mării Negre, la sud, reprezintă punctele principale de interes în apărarea flancului estic al NATO şi, prin urmare, aceste proiecte anunţate de SUA au şi o valenţă în direcţia mobilităţii militare în cadrul NATO, mai ales că Polonia şi România sunt statele care vor beneficia de unele dintre cele mai mari creşteri ale prezenţei militare americane, după relocarea forţelor din Germania.