Părintele amnistiei fiscale şi penale, vizat de DNA

Părintele amnistiei fiscale şi penale, vizat de DNA

Nicolae Păun (dreapta) este în vizorul DNA FOTO Adevărul

Nicolae Păun, unul dintre parlamentarii care au iniţiat legea amnistiei fiscale, a intrat în atenţia DNA pentru fraudă. Una dintre firmele în spatele căreia ar fi deputatul Nicolae Păun, Niky Scorpion Alcom SRL, a fost călcată de anchetatori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deputatul Nicolae Păun a dat de necaz după ce, luni, legea amnistiei fiscale, iniţiată de el, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Culmea ironiei, firma Niky Scorpion Alcom SRL, în spatele căreia s-ar afla parlamentarul, este în centrul unei anchete a DNA pentru fraudă. Procurorii anticorupţie au descins, ieri dimineaţă, la sediul acestei societăţi, dar şi la o altă firmă - Pedros Impex SRL.

În casieria societăţii Niky Scorpion Alcom, la care Cristina Păun, soţia parlamentarului, este consilier juridic, anchetatorii au găsit peste 800.000 de lei, sumă care nu a putut fi justificată, potrivit unor surse judiciare. Perioada avută în vedere pentru verificări este 1 ianuarie 2014 - până în prezent. Niky Scorpion Alcom SRL ar fi administrată de Nicolae Păun, aceeaşi persoană care a susţinut vehement în Parlament amnistia fiscală.
Surse judiciare susţin că banii găsiţi la sediul firmei ar proveni din cotizaţiile unor cetăţeni de etnie rromă, care aveau nevoie de legea amnistiei fiscale ca să scăpe de datorii la stat şi pe care Nicolae Păun, deputat din partea minorităţilor, a iniţiat-o şi promovat-o. Potrivit aceloraşi surse, deputatul invoca cetăţenilor romi “că a rezolvat cu legea şi trebuie să cotizeze”.

Pe cine scapă de taxe amnistia fiscală

Legea amnistiei, prin care se anulează anumite obligaţii fiscale pentru unii contribuabili, care au devenit datori la Fisc prin reîncadrarea activităţii independente în activitate dependentă, a fost promulgată luni de preşedintele Klaus Iohannis.
Legea se referă şi la anularea obligaţiilor fiscale pentru salariaţii care au primit indemnizaţii de delegare, cum ar fi diurnele, pe care organele fiscale le-au considerat salarii. Legea promulgată de preşedinte se mai referă la persoanele care au obţinut venituri sub nivelul salariului minim pe economie şi au fost obligate să plătească contribuţii de sănătate la nivelul salariului minim pe economie.

Altă modificare se referă la persoanele fizice autorizate care au depăşit plafonul de venituri şi trebuia să se declare plătitoare de TVA. În cazul în care contribuabilul şi-a exercitat dreptul de deducere în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată. În acest caz, organul fiscal anulează doar obligaţiile fiscale accesorii aferente diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată.

În document este amintit că organele fiscale au reconsiderat/reîncadrat veniturile realizate din desfăşurarea ca activitate independentă a unor profesii libere ca fiind venituri din activităţi dependente, pentru meserii precum cele practicate de persoanele fizice autorizate în diverse domenii, de liber profesionişti şi de persoanele fizice în domeniul drepturilor de auto

Păun, cunoscut pentru „marţea neagră”

Nicolae Păun se află la al patrulea mandat în Parlament, fiind ales de fiecare dată ca reprezentant al romilor. Fondator al Partidei Romilor Pro-Europa, Nicolae Păun s-a ocupat în Parlament mai puţin de problemele sociale cu care se confruntă romii şi mai mult cu situaţia infractorilor. Nicolae Păun este unul dintre cei doi iniţiatori ai legii amnistiei şi graţierii, pe care aleşii au încercat să o treacă pe şest în „marţea neagră“, aşa cum a fost denumită ziua de 10 decembrie 2013.

În cazul în care legea iniţiată de deputatul PSD Mădălin Voicu şi Nicolae Păun ar fi fost adoptată, toate marile cazuri instrumentate de Parchete, în care apar demnitari şi oameni de afaceri extrem de influenţi, ar fi fost compromise. Propunerea legislativă avea ca obiect de reglementare amnistierea infracţiunilor pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la 4 ani inclusiv sau amendă. De asemenea, legea prevedea graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 6 ani inclusiv şi a pedepselor cu amendă aplicate de instanţa de judecată, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei dispusă de instanţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările