Dosar penal pentru împiedicarea votului românilor din diaspora. Laura Ştefan: „Demersul nu poate influenţa validarea alegerilor”

Dosar penal pentru împiedicarea votului românilor din diaspora. Laura Ştefan: „Demersul nu poate influenţa validarea alegerilor”

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Anchetă Parchetul General a început urmărirea penală „in rem“ în cazul votului din diaspora de la alegerile prezidenţiale. Demersul justiţiei nu poate împiedica însă validarea rezultatului alegerilor, susţin experţii, acesta urmând să aibă doar consecinţe penale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, ieri, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală “in rem” (asupra faptei şi nu faţă de anumite persoane – n.r.) pentru a se stabili din vina cui nu au putut vota pe 2 şi 16 noiembrie toţi românii din diaspora care au vrut să-şi exercite acest drept. Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţă în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale)”, potrivit unui comunicat al Parchetului General.

RESPONSABILI DE DEZASTRUL VOTULUI

La rândul ei, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, a afirmat că ancheta pentru scrutinul din diaspora se impune, întrucât exista baza legală pentru înfiinţarea de noi secţii de votare. În plus, susţine Stanciu, „strict pe lege“, Guvernul putea interveni prin emiterea unor ordonanţe care să faciliteze votul din diaspora. „Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă“, a spus Stanciu. Responsabili pentru organizarea dezastruoasă a alegerilor din diaspora, când mii de români au stat ore în şir la cozi fără să fie lăsaţi să voteze, sunt cei doi miniştri care s-au succedat la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, dar şi premierul Victor Ponta, au susţinut imediat după alegeri politicienii şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Cei doi miniştri nu au luat măsuri ca toţi alegătorii prezentaţi la urne în străinătate să poată vota, iar primul ministru a refuzat să iniţieze o hotărâre de Guvern, prin care să fie prelungit programul secţiilor de votare din străinătate, în condiţiile în care se ştia că numărul acestora este total insuficient, au argumentat sursele citate.

STANOMIR: „O VICIERE A PROCESULUI ELECTORAL“
 
„Cu siguranţă este un caz flagrant de încălcare inacceptabilă a dreptului politic de a vota. Datoria oricărui guvern care organizează alegeri este să faciliteze accesul imediat şi în condiţii optime al alegătorilor în vederea exercitării acestui drept, iar efectul dezorganizării voite sau accidentale a secţiilor de votare este ca un număr de cetăţeni români se află în imposibilitatea exercitării acestui drept. Este vorba despre o viciere morală şi juridică a procesului electoral. Nu vorbesc de rea intenţie, ci de dezorganizare care are un responsabil instituţional. Este vorba despre domnul ministru de Externe, Titus Corlăţean“, a declarat profesorul universitar Ioan Stanomir. 
„Ştim sigur că un număr de cetăţeni români a fost tratat nedemn şi incorect, iar din punct de vedere al îndatoririlor de serviciu, cei care au organizat aceste alegeri ar trebui să răspundă. Putem vorbi de o fraudă indirectă prin privarea de dreptul de exprimare politică a unei secţiuni a poporului român“, a mai spus Stanomir.

CONSECINŢELE  PENALE ALE ALEGERILOR

Laura Ştefan, specialist anticorupţie la „Expert Forum“, subliniază că urmărirea penală nu poate avea niciun fel de consecinţe pentru rezultatul votului. Demersul în justiţia este însă important, susţine expertul, pentru a stabili cine se face vinovat de bătaia de joc la care au fost supuşi românii din diaspora.

„Demersul justiţiei nu poate influenţa validarea alegerilor. Doar dacă se demonstrează că au existat fraude de natură să schimbe rezultatul votului. Este important ca după începerea urmăririi penale in rem să se identifice cât mai repede şi suspecţii, adică să se ajungă la o urmărire penală in personam, pentru că decizia de a bloca votul din diaspora nu a fost una individuală, luată la nivelul fiecărei ambasade, ci a fost mai degrabă o decizie luată la Bucureşti. Ne interesează cine în MAE şi cine la nivelul Guvernului a decis ca românii din diaspora să nu voteze“, a explicat pentru „Adevărul“ Laura Ştefan.

Fostul Avocat al Poporului, prof. univ. Gheorghe Iancu, susţine şi el că demersul Parchetului în acest caz este legitim. „Demersul Parchetului general în legătură cu încălcarea dreptului la vot este perfect legal. Lipsa acelor formulare de declaraţii pe proprie răspundere din secţiile de vot, nu contează din ce motive, este de asemenea infracţiune. Asta a împiedicat oamenii să voteze. Este atât de clar, încât nici măcar Nixon nu ar putea-o contesta“, arată Gheorghe Iancu, făcând aluzie la „Afacerea Watergate“, în care fostul preşedinte american a negat că ar fi fost implicat. ;
Titus Corlăţean a demisionat de la MAE după primul tur al alegerilor p FOTO: MEDIAFAX
Teodor Meleşcanu i-a succedat în funcţie lui Corlăţean, dar a demisionat după o săptămână p

Exemplul turc vs haosul românesc

Spre deosebire de România, alte state manifestă o grijă deosebită pentru cetăţenii lor care trăiesc în diaspora. La scrutinurile electorale, ţări precum Franţa, Turcia sau Ungaria organizează secţii de votare suficiente, astfel încât să nu-şi priveze cetăţenii de dreptul la vot. În Germania, de exemplu, turcii au organizat în această vară cea mai mare secţie de votare din lume pe un stadion. Este vorba despre Stadionul Olimpic din Berlin, unde pe 31 iulie câteva zeci de mii dintre cei 140.000 de turci care trăiesc doar în capitala Germaniei, au putut să-şi voteze pentru prima oară în mod direct preşedintele.

Până şi Moldova a găsit o soluţie pentru a facilita votul cu celeritate în secţiile electorale din străinătate. Pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, moldovenii din diaspora nu vor mai fi obligaţi să completeze declaraţii pe proprie răspundere, care îngreunează procesul electoral. Listele electorale de bază şi cele suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării vor fi completate cu o rubrică nouă, care va avea următorul conţinut: „Semnez, conform art. 53 alin (31) din Codul electoral şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă“.

Scandalul votului din Diaspora

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
 

Problemele de votul din Diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului doi, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2014, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din Diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare“, „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile“.

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul „nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens“.

Potrivit acestuia, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21:00.

 
 
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Sociologi, analişti politici, dar şi psihologi au analizat pentru „Adevărul” votul în turul doi al alegerilor, care a reuşit să-i mobilizeze şi să-i solidarizeze pe români mai mult ca niciodată. Printre altele, aceştia pun prezenţa masivă la vot, mai ales în Diaspora şi rezultatul inprevizibil al scrutinului electoral pe seama empatiei şi emoţiei generate de umilinţa cozilor de la secţiile de vot din străinătate.
 
 
Un număr de 378.811 români din Diaspora au votat în turul II al alegerilor prezidenţiale. Cei mai mulţi votanţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa, a anunţat, luni, BEC.
 
 
„Adevărul“ vă prezintă modul în care Guvernul a modificat numărul şi amplasarea secţiilor de votare din străinătate, în contextul în care votarea din Diaspora a stârnit un uriaş scandal intern şi internaţional.
 
 
Românii din Diaspora au imaginat mai multe soluţii pentru a putea participa în număr cât mai mare la turul doi al alegerilor prezidenţiale, în ciuda străduinţei autorităţilor din ţară de a pune cât mai multe frâne votului din străinătate.

Părinții români au venit împreună cu copiii lor la vot, în Munchen, Germania FOTO Alex Bebeselea

Imagini din aceeasi galerie
  • Părinții români au venit împreună cu copiii lor la vot, în Munchen, Germania FOTO Alex Bebeselea
  •  La secția de vot din Birmingham (UK), românii transmit premierului: „Rușine Guvernul Ponta. Vrem să votăm!” FOTO Alexandru Dobocan 
  •  La secția de vot din Birmingham (UK), românii transmit premierului: „Rușine Guvernul Ponta. Vrem să votăm!” FOTO Alexandru Dobocan 
  • Paris
  • Chișinău
  • Bruxelles
  • Berlin
  • Coadă la vot în Munchen FOTO Alex Bebeselea
  • Coadă la vot în Munchen FOTO Alex Bebeselea
  • Coadă la vot în Munchen FOTO Alex Bebeselea
  • Coadă la vot în Munchen FOTO Alex Bebeselea
  • Consulatul din Chișinău FOTO George Popescu
  • Români la vot, în Dublin FOTO Cristi Roman
  • Protest la Londra, unde coda la secția de votare depășește un kilometru FOTO Adevărul/Ionuț Balaban 
  • Coadă de 300 de persoane la Oslo Norvegia Foto George Mocanu
  • Români la vot, în Dublin FOTO Cristi Roman
  • Români la vot, în Dublin FOTO Cristi Roman
  • Românii stau la coadă ca să voteze la Torino FOTO Pavel Croitoru
  • Coadă la Bruxelles FOTO Mircea Glavici 
  • Românii stau la coadă ca să voteze la Torino FOTO Pavel Croitoru
  • Românii stau la coadă ca să voteze la Torino FOTO Pavel Croitoru
  • Românii stau la coadă ca să voteze la Torino FOTO Pavel Croitoru
  • Coadă la Milano FOTO Opriș Constantin Adrian
  • Londra
  • Berna, Elveția
  • Coadă Arezzo Italia 
  • Danemarca
  • Bruxelles
  • Coadă la Dublin FOTO Facebook Eusebiu Dumitru
  • Coadă pa Paris FOTO Facebook/Iulia Badea Gueritee 
  • Coadă la Dublin FOTO Facebook Eusebiu Dumitru 
  • Coadă la Munchen la 8.20 FOTO Facebook/ Radu Neag
  • Coadă la Munchen 
  • Coadă la Viena FOTO Facebook./Florentina Olăreanu 
  • Coadă la Paris FOTO Twitter  
  • Coadă la Viena FOTO Facebook
  • Coadă la Viena FOTO Facebook 
  • Coadă la Ladispoli - Italia FOTO Madalina Chiriches
  • Londra
  • Castellon, Spania - Foto Francesca Belluci
  • Castellon, Spania - Foto Francesca Belluci
  • Castellon, Spania - Foto Francesca Belluci
  • Castellon, Spania
  • Coadă la Roma 
  • Paris
  • Coadă la Bonn - Germania FOTO Facebook/Beatrice Agheniței
  • Coadă la Bonn - Germania FOTO Facebook/Beatrice Agheniței 
  • Mesajul Consulatului României din Munchen FOTO Facebook/Mădălina Roșca
  • Zaragoza, Spania
  • Coadă la Roma  
  • Coadă la Roma  
  • Coadă la Roma  
  • Coadă la Roma  
  • Chișinău, Victor Buzu
  • Fiul lui Ion Rațiu votează la Londra
  • Viena
  • Bruxelles, 11.19
  • Madrid, Andrei Dobra
  • Bruxelles
  • Coadă la Dublin 
  • Bruxelles
  • Bruxelles
  • Wembley, Londra
  • Wembley, Londra
  • Wembley, Londra
  • Oslo, Norvegia
  • Chișinău
  • Coadă la Munchen FOTO Facebook/Mădălina Roșca 
  • Coadă la Paris FOTO Twitter
  • Coadă la Dublin. Românii s-au mobilizat și împart celor care așteaptă la rând formulare cu declarații pe proprie răspundere. 
  • Coadă la Madrid FOTO Twitter 
  • Barcelona
  • Barcelona
  • Barcelona
  • Dublin
  • Dublin
  • Dublin
  • Paris, după cinci ore de așteptare
  • Paris, după cinci ore de așteptare
  • Valencia
  • Alicante
  • Munchen
  • Burgos, Spania
  • Coadă la Hamburg, Germania. FOTO Facebook. 
  • Lisabona, Facebook
  • Românii votează și în Grecia
  • Românii votează și în Grecia
  • Coadă la Leeds, Marea Britanie FOTO Bogdan Beda
  • Coadă la secția de vot de la Ambasada din Londra   FOTO: Facebook Oana Elisabeta Pop
  • Romani la vot la Bologna in Italia.
FOTO Luca
Perticoni/Eikon
  • Romani la vot la Bologna in Italia.
FOTO Eikon
  • Romani la vot la Bologna in Italia.
FOTO Eikon
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările