Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv: Procurorii investighează modul în care au intervenit autorităţile

Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv: Procurorii investighează modul în care au intervenit autorităţile

Victime si rude ale victimelor incendiului din Club Colectiv foto Mihai Caliu/Click

Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv şi investighează modul în care autorităţile au intervenit şi au îngrijit victimele imediat după tragedie, luni dimineaţa fiind audiate patru persoane. Ancheta este extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinţi şi victime.

Ştiri pe aceeaşi temă

Această anchetă nouă este deschisă drept urmare a numeroaselor plângeri depuse de către părinţii victimelor din Clubul Colectiv, la câteva luni după tragedie.

Asociaţia Colectiv: „ Directiva politică a fost: Nu pleacă nimeni. Aşa s-au pierdut vieţi.”

„Suntem deja aici. E vorba despre plângerile penale pe care noi le tot facem de aproape doi ani de zile privind ce s-a întâmplat după incendiu: spitalele, pentru ştim cu toţii că în spitale au murit 37 de tineri, din care cel puţin 30 au murit din cauza bacteriilor, asta în condiţiile în care România se declarară că nu avem bacterii”, a declarat, citat de Mediafax, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.

Acesta a declarat că unul din aspectele pe care le doreşte clarificate este de a afla de ce nu s-a apelat imediat la măsura de a transporta răniţii din incendiu în spitalele din străinatate. Eugen Iancu susţine că a existat o „directivă politică” în acest sens, ceea ce a condus la pierderea mai multor vieţi. 

„Lucrurile acestea nu vrea nimeni să le ancheteze. E momentul să se întâmple ceva. Ne amintim că timp de o săptămână, nu a fost permisă plecarea niciunui tânăr în străinătate, deşi au fost intervenţii cu bani privaţi. Directiva politică a fost: Nu pleacă nimeni. Aşa s-au pierdut vieţi. Vrem să ştim cine a dat... pentru că o săptămână nu i-a lăsat să plece, iar după ce a plecat, prima hotărâre luată în mare secret şi transmisă spitalelor din străinătate a fost să nu se facă nicio autopsie celor decedaţi. Autopsiile să se facă strict în România. Adică e clar că cineva a vrut să ascundă ceva. De ce şi ce s-a dorit să se ascundă, o să vedem. Copilul meu a murit cu arsuri pe 28 % din suprafaţa corpului”, a compeltat Eugen Iancu.

„Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a declarat Eugen Iancu pentru aceeaşi sursă.

Unde s-a ajuns în dosarul Colectiv

Incendiul din clubul Colectiv, izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015, a durat, potrivit datelor oficiale, 153 de secunde. În tragedia care zguduit România şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din ţară şi din străinătate, iar alte 146 au fost rănite.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul Colectiv pe 28 aprilie 2016. Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile în club, Golden Ideas Fireworks.

În 15 ianuarie 2018, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis reunirea cauzei aflate pe rolul acestei instanţe cu cea a dosarului de la Tribunalul Militar, în care sunt cercetaţi doi angajaţi ai ISU, Antonina Radu şi George Petrică Matei, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar este judecat şi judecat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Artificierul firmei, Viorel Zaharia, este acuzat de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în timp ce patronii Cristian Niţă şi Daniela Niţă sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri.

Alin Anastasescu, unul dintre acţionarii clubului Colectiv, a susţinut în faţa magistraţilor şi a zecilor de părinţi prezenţi în sala de judecată la termenul anterior, că vina pentru tragedia din seara de 30 octombrie ar trebui să cadă şi pe organizatorii concertului.

„După semnarea contractului şi interzicerea clară de a folosi efectele pirotehnice în spaţiu, eu am părăsit incinta clubului, la acel moment ambele uşi ale containerului fiind larg deschise. Ţin să precizez că spaţiul dispunea şi de alte uşi de evacuare ce puteau fi deschise la cererea organizatorului şi fac referire la uşile originale ale containerului, care au fost deschise la evenimente anterioare. Inspectorii ISU care ne-au controlat au intrat pe aceeaşi uşă, au văzut pereţii, au văzut buretele şi tavanul fals de lemn. Au văzut în amănunt tot spaţiul”, declara Anastasescu în faţa judecătorilor.

 În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.

La doi ani şi jumătate de la tragedia din Colectiv - în urma căreia 64 de persoane au murit, iar alte 146 au fost rănite, acest procesul se derulează anevoios. Din cauza faptului că în proces sunt implicate sute de părţi civile, doar strigarea cauzei durează mai bine de o oră, iar uneori, lipsa de procedură cu una sau două dintre aceste părţi civile, conduce la amânarea cauzei, termenele fiind acordate la o diferenţă de trei sau patru săptămâni. În acest context, desfăşurarea şedintelor de judecată este extrem de anevoioasă, iar dată fiind complexitatea cauzei există temerea ca procesul să dureze ani buni.
citeste totul despre: