VIDEO Papa Francisc în România. Suveranul Pontif a ajuns la Cotroceni

Vizita istorică a Suveranului Pontif în România a început. De la Aeroportul Otopeni, unde a fost întâmpinat de preşedintele Klaus Iohannis şi de soţia sa, precum şi de sute de credincioşi catolici, Papa Francisc a ajuns la Palatul Cotroceni.

Actualizare 12.03: La Palatul Cotroceni, atât preşedintele Iohannis, cât şi Sanctitatea Sa au ţinut discursuri. Vi le prezentăm mai jos.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis:
Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de Preşedinte al României şi în numele tuturor românilor, să vă primesc la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, şi să vă urez «Bun venit în România!».

Vă veţi afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, şi sunt convins, Sfinte Părinte, că în Bucureşti, la Iaşi, la Şumuleu Ciuc şi la Blaj veţi fi întâmpinat cu cea mai mare căldură.

Veţi putea cunoaşte ţara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, «grădina Maicii Domnului».

La rândul nostru, ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă şi de credinţă.

Vizita Sanctităţii Voastre are loc într-o săptămână care, pentru credincioşii catolici, se află între Înălţare şi Rusalii, iar pentru credincioşii ortodocşi precedă Prăznuirea Înălţării Domnului.

La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul ţării noastre, în vocaţia sa europeană, în rolul civilizaţiei noastre de punte între Occident şi Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România şi-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puţin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forţă de românii din ţară şi de cei din străinătate.

Diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator şi de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetăţenii României privesc vizita Sanctităţii Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptăţii şi la o lume a iubirii dintre oameni.

În această perioadă, România îşi exercită primul mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Aşa cum aţi subliniat în diferite ocazii, trebuie să avem grijă de casa noastră – Europa.

Am avut privilegiul de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu, pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, pentru un important moment de reflecţie asupra viitorului Europei. Vă împărtăşesc cu satisfacţie că, prin Declaraţia politică adoptată la Summitul de la Sibiu, naţiunile europene şi liderii Europei şi-au reafirmat cu claritate voinţa de a lucra împreună pentru o Europă reunită în pace şi democraţie, o singură Europă, condusă de valorile şi libertăţile sale.

Sanctitatea Voastră,

Cetăţenii României au cunoscut direct tragica experienţă a totalitarismului, lipsa libertăţii, înstrăinarea forţată de valorile creştine. Vizita Sanctităţii Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri şi la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exerciţiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertăţii de expresie şi conştiinţă.

Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă şi fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităţilor naţionale.

Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este şi un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate şi pentru credinţă.

Vizita Sanctităţii Voastre are şi o semnificaţie majoră pentru relaţiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, şi am avut atunci onoarea de a vă adresa invitaţia de a vizita ţara noastră.

Sanctitatea Voastră,

Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranţei şi a respectului reciproc.

România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat şi asigură respectarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 de minorităţi naţionale istorice de pe teritoriul său.

Pusă sub semnul generozităţii, al solidarităţii sociale şi al înţelegerii dintre civilizaţii, misiunea pe care o desfăşuraţi în lume este bine-cunoscută şi apreciată în ţara noastră.

În bisericile catolice de rit latin şi oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creştine, ca de altfel şi în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România, sunt la loc de cinste valorile care îşi au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtăşirea acestui dar este temelia bunelor relaţii dintre culte în ţara noastră.

În România, ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertăţii religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc. Acest climat se oglindeşte binefăcător şi în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulţumesc în mod deosebit!

Sanctitatea Voastră,

Mesajele Sanctităţii Voastre îndeamnă la empatie şi acţiune în faţa sărăciei, violenţei, migraţiei, fragilizării comuniunii sufleteşti dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate şi responsabilitate ale Sanctităţii Voastre. Păşim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii şi a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toţi, spre care trebuie «Să mergem împreună!»".

Din dscursul Suveranului Pontif: „Ţin să-l salut pe fratele meu Daniel, cu iubire frăţească“

Adresez salutul meu cordial şi mulţumirile mele domnului preşedinte şi doamnei premier pentru invitaţia de a vizita România. Îl salut pe membrii corpului diplomatic şi pe membri societăţii civile. Ţin să-l salut pe fratele meu Daniel, cu iubire frăţească.

Îl salut cu drag pe episcopi, preoţii şi toţi membrii Bisericii Catolice. Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dumneavoastră ţară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II- lea şi când ţara dvs deţine preşedinţia Consiliului UE, la 30 de ani când ţara dvs s-a eliberat de la regimul comunist.

Trebuie să recunoaştem că transformările au comportat apariţia unor obstacole care nu au fost mereu de gestionat. Mă gândesc la fenomenul imigraţiei care a implicat mai multe persoane. Mă gândesc la depopularea atâtor sate. Mă gândesc la consecinţele pe care toate acestea le pot avea asupra calităţii vieţii şi la slăbirea rădăcinilor voarte culturale. Aduc un omagiu sacrificiilor făcute de atâţia fii şi fiice ale României, care prin cultura lor, patromoniul lor îmbogăţesc cultura altor ţări.

Să nu renunţăm la vicaţia nobilă a statului - buna vieţuire a poporului său.

Se poate construi o societate care să-i includă pe toţi. A merge împreună ne cere nobleţea de a renunţa la ceva din propria noastră viziune astfel încât să creăm o armonie în scopuri pe care le împărtăşim. O societate în care cei mai slabi, săraci, ultimii să nu fie văzuţi ca indezirabili, nişte cetăţeni şi fraţi pe care trebuie să îi includem pe deplin în viaţa civilă. Cu cât o societate se ocupă de soarta celor mai puţin avantajaţi, cu atât se poate numi o societate civilizată.

Trebuie dezvoltat şi sufletul poporului odată cu situaţia materială.

Biserica Catolică doreşte să contribuie la construcţia societăţii civile şi spirituale din România.

Domnule preşedinte, dorim României prosperitare şi pace, invoc asupra familiei dvs, asupra tuturor celor prezenţi, ca şi asupra întregii populaţii a ţării belşugul şi să vă binecuvânteze Maica Domnului. Dumnezu să binecuvânteze România.

Actualizare12.30: La ceremonia de la Cotroceni, cercetaşii veniţi să-l întâmpine pa Papă l-au aplaudat pe Iohannis

Actualizare12.28: Iohannis, către jurnalişti: Este o zi importantă, frumoasă. Sper să rămâneţi cu noi!

La Palatul Cotroceni are loc ceremonia oficială de primire, după care preşedintele României şi Sanctitatea Sa Papa Francisc vor avea convorbiri tête-à-tête. Papa va avea o discuţie şi cu premierul Viorica Dăncilă.

Începând cu ora 13:05, în Sala Unirii, se va desfăşura întâlnirea cu autorităţile statului, reprezentanţii societăţii civile şi corpul diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, Preşedintele Klaus Iohannis şi Sanctitatea Sa vor susţine discursuri.

Urmează, potrivit programului anunţat, la Palatul Patriarhiei, o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi apoi cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române. Papa Francisc va rosti un discurs.

Un alt moment al vizitei este cel de la Catedrala Naţională, programată pentru ora 17.00.

La ora 18:00, Suveranul Pontif va sosi la Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif”.

Sâmbătă şi dumincă, Papa Francisc se va afla la Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj.

Vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Francisc se va încheia duminică, 2 iunie, ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa Preşedintelui României.