Pagina cititorului

Pagina cititorului

Valentin Udrea (Craiova)

Craioveanul Valentin Udrea, 47 de ani, operator în construcţii maşini, explică de ce s-a abonat la „Adevărul“ la începutul anului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Îmi plac mult suplimentele"

„Ziarul este complex şi apreciez că are multe suplimente. Sâmbăta citesc cu interes suplimentul de sănătate. Îmi place şi faptul că este o publicaţie cu toate paginile color".

Lectura ziarului, spune el, a devenit un „capriciu" în fiecare zi. „M-am obişnuit să citesc zilnic în «Adevărul» ce se întâmplă în lume şi mi‑ar fi greu să renunţ. Cred că fiecare ar trebui să facă un asemenea abonament, pentru că nu este costisitor", a adăugat Valentin, care este atras şi de suplimentele de şcoală şi de sport.

Valentin Udrea nu scapă niciun volum din colecţia Jules Verne. „Chiar dacă am citit multe cărţi ale lui când eram mic, am vrut să am colecţia completă în bibliotecă", mărturiseşte bărbatul.

„Hexagonul" regulat

Se întorc rromii noştri din Franţa. Benevol, cică. Un sendviş şi nişte bănuţi cât să se descurce pe termen (foarte) scurt i-au „convins" în a face cale-ntoarsă; „marele Paris" ne aminteşte că aceştia sunt totuşi ai noştri mai întâi, şi apoi ai Europei (alta a fost situaţia, eheei!!, când i-a găzduit, cândva, cu dragă inimă pe  Enesco, Brâncuşi, Coandă, Ionesco etc).

Guvernul francez ne roagă să nu ne „sară muştarul", că ei nu vor pregeta să ne dea sfaturi şi chiar logistică pentru a-i reintegra la ei acasă pe aceşti foşti emigranţi. Integrare, carevasazică, odată cu păstrarea tradiţiilor (e vorba despre tradiţiile bune şi nu care cumva să vă gândiţi la „tradiţiile" proverbiale ale acestei etnii - poate că o să se reînvie cu drepturi depline titulatura veche de „ţigan", cea normală, chiar dacă deocamdată ni se dezvăluie ca un peiorativ).

Ţara a cărei capitală este supranumită „oraşul luminilor" (Paris) n-a mai suportat o „pacoste" în plus, o „complicaţie" (până la urmă are şi Franţa destule probleme sociale). Preşedintele Sarkozy, spre o mai bună imagine publică a sa, s-a gândit să crească omogenitatea „cocoşului galic". Dar apropo de omogenitate, imediat după revoluţia din '89 ieşise la Televiziunea Română Liberă de atunci un preot („glorios", în opinia sa) dintr-un sat în care, spunea el, era „curat" cu privire la oamenii de acolo.

„Sută la sută suntem ortodocşi -  proclama el cu multă emfază - n-avem ţipenie de rrom, penticostal sau răufăcători de nici un fel. Era, cum s-ar zice astăzi, sat pur „european". S-a muncit acolo, nu glumă!! Efort comunitar, nu şagă! Poate că dacă a mai fost aciuat pe-acolo vreun picior de rrom sau vreun neoprotestant, au fost convinşi cu „binişorul" să-şi ia tălpăşiţa... Halal metode europene!...

Florin Nechiti

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările