Pagina cititorului

Constănţeanca Adelina Bulboacă este abonată la ziarul „Adevărul", singurul ziar care îi place.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Bătaie"pe Jules Verne

„În schimb cei doi copii ai mei - Horia, de 13 ani, şi Ianula, de 9 ani (foto) - aşteaptă cu nerăbdare următorul volum din seria lui Jules Verne. Au fost cărţile copilăriei mele şi mă bucur că şi lor le place. Ne-a plăcut foarte tare prezentarea colecţiei. Volumele pe care le am
nu arată chiar bine", a spus Adelina Bulboacă.

Micuţii au început deja să le citească şi cu greu pot spune care le-a plăcut mai mult. S-a iscat deja o competiţie între ei: care termină primul cartea. Pe lângă colecţia Jules Verne, în biblioteca Adelinei Bulboacă mai stă şi colecţia „Marile muzee ale lumii", tot pentru cei mici.

Am intrat în era sclaviei moderne

Pe vremuri, sclavia presupunea să ai câteva persoane în posesie care făceau toată treaba, dar trebuia să le cazezi, să le hrăneşti şi să le îmbraci. În zilele noastre, lucrurile au evoluat. Nimeni nu mai e pe hârtie proprietarul altei persoane, dar sclavii moderni sunt obligaţi să-şi asigure toate condiţiile singuri, dintr-un salariu determinat de stăpânii lor - este evident în avantajul cui.

Deci, progres pe toată linia, nu-i aşa? Nu-mi vin în minte decât cuvintele lui Goethe: „Nimeni nu e mai puternic înrobit în sclavie decât cel care are iluzia libertăţii". Totul în jur a ajuns o iluzie. Credem că ne merge bine, dar suntem datori pentru toată viaţa. Ne credem proprietari, dar lucrurile care ne sunt dragi pot fi luate într-o clipă. Ne credem liberi, când de fapt nu putem alege decât ce ni se oferă de către mâna invizibilă, un „Big Brother" a cărui faţă nu o vom vedea niciodată.

Unde mai e libertatea, dacă ni se atrofiază conştiinţa şi raţiunea? E drept că e mult mai practic să nu fi nevoit să gândeşti şi să iei decizii pentru tine, ci să te laşi angrenat în jocul conceput de alţii. Dar Al Doilea Război Mondial şi comunismul sovietic sunt exemple perfecte unde poate duce somnul raţiunii. Da, e aşa de liniştitor drumul spre abator, toţi mergem în aceeaşi direcţie, e ordine şi mai şi behăim pe aceeaşi limbă.

Ştefan

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările