Orizontul 15 mai: spectrul eşecului. 1 Mai, ultimul hop!

Experţii susţin că după 15 mai vor fi reimpuse măsurile restrictive dacă numărul de bolnavi va creşte

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că multe dintre măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus vor fi menţinute şi după jumătatea lunii mai, dar şi că după fiecare relaxare a regulilor se va face o evaluare a situaţiei. „Dacă după o măsură creşte numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi”, a precizat preşedintele.

După 15 mai, nu vom putea merge la restaurant, nu vom putea ieşi din localitate şi nu ne vom putea întâlni decât cu maximum două persoane. Marile festivaluri vor fi anulate, iar competiţiile sportive, dacă se vor relua, nu vor avea spectatori. Acesta este anunţul făcut de preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că săptămâna viitoare va fi luată o decizie cu privire la forma în care se va continua după încheierea stării de urgenţă, respectiv dacă aceasta va fi prelungită după 15 mai sau va fi aleasă o altă variantă administrativă alternativă.

„Nu am ajuns la vârful epidemiei şi putem strica tot ce am făcut până acum. Datele din România sunt cele mai bune, mai jos. Potrivit cifrelor, 4.900 de spanioli dintr-un milion sunt corona-pozitivi, în timp ce în România, tot la un milion, sunt doar şase sute. Ar fi păcat să dăm cu piciorul acestor rezultate mai ales când a fost foarte greu în această perioadă. Pericolul nu a trecut. Dacă relaxăm unele măsuri pe 15 mai nu înseamnă revenirea la o viaţă normal, aşa cum o ştim înainte de pandemie. Relaxarea se va face gradual. Dacă, după o măsură, creşte numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi”, a declarat Klaus Iohannis. 

Ce spun experţii

Cu privire la „orizontul 15 mai”, medicul primar ATI Radu Ţincu de la Spitalul Floreasca ATI avertizează că, dacă nu vom respecta măsurile de igienă şi de distanţare socială după această dată, numărul infectărilor va creşte dramatic. 

„În momentul acesta, clar, după ce s-a comunicat de către preşedintele României faptul că după data de 15 mai măsurile vor fi relaxate, oamenii şi-au luat din proprie iniţiativă o relaxare timpurie, precoce. Este extrem de riscant să facem acest lucru şi este un lucru riscant să îl facem şi după data de 15 mai. Toate aceste măsuri de distanţare socială, de protecţie personală prin utilizarea măştilor şi de igienă trebuie continuate, pentru că putem să tragem concluzia că după toate aceste măsuri care au fost implementate prin ordonanţe militare am avut o creştere a numărului de cazuri care variază între 200 şi 400 de cazuri pe zi. Dacă în următoarea perioadă – şi mai ales după 16 mai! – vom avea o creştere mult mai mare de cazuri, asta ne va arăta că oamenii nu au respectat aceste măsuri pe care autorităţile le-au impus. Cred că trebuie să înţelegem că relaxarea nu înseamnă dispariţia virusului. Relaxarea înseamnă faptul că nu vom mai fi coordonaţi şi guvernaţi de aceste ordonanţe militare, dar în realitate, va trebui să implementăm toate aceste măsuri de bunăvoie, conştienţi că numai aşa vom ţine sub control pandemia”, a spus medicul Radu Ţincu.

Cum ar trebui să arate datele pentru „relaxare”

Un alt specialist, medicul psihiatru Gabriel Diaconu, scrie că orizontul „15 mai” va fi unul realizabil dacă românii vor avea grijă ce fac de 1 Mai. „După ce autorităţile au propus data de 15 mai ca fiind o «bornă» de control al răspândirii infecţiei cu coronavirus în populaţie, dincolo de care «ne vom relaxa», începând de astăzi analizele mele se concentrează pe un singur lucru: dacă suntem, ori ba, pregătiţi pentru acest moment. Ce trebuie să se întâmple ca 15 mai să fie fezabil? În primul rând ar trebui să avem grijă ce facem de 1 Mai. Dacă nu avem grijă, 15 mai rămâne un vis frumos”, scrie medicul psihiatru Gabriel Diaconu. 

Ce trebuie să se întâmple ca 15 mai să fie fezabil? În primul rând, ar trebui să avem grijă ce facem de 1 Mai. Dacă nu avem grijă, 15 mai rămâne un vis frumos Gabriel Diaconu medic psihiatru 

Curba de creştere grosieră a numărului total de cazuri este printre primele elemente care trebuie urmărite, e de părere medicul. „(Curba cazurilor– n.r.) trebuie să atingă un platou până la 2 – 3 mai, şi apoi să scadă timp de două săptămâni la rând. Cât de rapid scade, cât de abruptă e panta scăderii, rămâne de văzut”, spune Gabriel Diaconu. Numărul cazurilor active şi numărul cazurilor din ATI trebuie şi ele să scadă. În schimb, e de părere Gabriel Diaconu, curba grafică a vindecărilor trebuie să crească.

Relaţia dintre anticorpi şi imunitate

„Realist vorbind, din cele 7.000+ cazuri pe care le avem acum, în următoarele 3 săptămâni păstrând proporţia cazuri ATI/cazuri active la 4 – 5% (ca până acum), înseamnă încă 250 – 300 de pacienţi care vor trece prin terapie intensivă. Timpul de ATI e, în medie, 7 – 10 zile. La 15 Mai încă vom avea pacienţi gravi pe secţii COVID”, spune Gabriel Diaconu. 

Relaţia dintre anticorpi şi imunitate rămâne în dezbatere, e de părere Gabriel Diaconu. „Avem cel puţin două decese unde persoana, într-o primă fază, a fost tratată cu ameliorarea simptomelor, ca ulterior să revină într-o stare deteriorată, cu progres rapid spre exitus”, e de părere medicul.

Statistica: 11.313 cazuri de coronavirus în România

Potrivit datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, raportate până la 26 aprilie ora 23.00, în România erau un număr de 11.313 cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar totalul deceselor înregistrate era de 619. Aceleaşi date arată că 3.404 de persoane au fost declarate vindecate, dar şi că, în ultimele 14 zile, 43,8% din totalul cazurilor au fost înregistrate în judeţele Suceava, Bacău, Botoşani, Arad şi Bihor. Un procent de 48,5% din numărul deceselor a fost înregistrat în Suceava, Hunedoara, Arad, Bacău şi Galaţi. Statistica arată că 1 din 9 cazuri a fost înregistrat în rândurile personalului medical.

Legat de caracteristicile cazurilor confirmate, vârsta medie a pacienţilor este de 49 de ani. În proporţie de 43,3% este vorba despre bărbaţi cu această vârstă medie. În ceea ce priveşte decesele, datele arată că, în 73,5% dintre cazuri, era vorba despre persoane de peste 60 de ani. Aceste persoane aveau comorbidităţi asociate în proporţie de 86,4%. Datele statistice mai arată că 64,4% din decese au fost la bărbaţi. Persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate, dintre următoarele: afecţiuni coardiovasculare (54,1%), diabet (30%), afecţiuni renale (17,9%), afecţiuni pulmonare (16,5%), afecţiuni neurologice (16,2%), obezitate (12,9%) şi neoplasm (8,9%), în timp ce un procent de 15,7% au avut alte afecţiuni.