Opriţi Legea Socaciu. „Vrem să citim, nu s-auzim“

Publicat: 07.05.2011 06:27

Ultima actualizare: 09.08.2022 13:27

Propunerea de dublare a tuturor filmelor a stârnit reacţii vehemente. Pe Facebook a fost creată o pagină contra proiectului de lege.

O aberaţie: legea dublării filmelor la TV

Puţine idei au reuşit să dea naştere unor reacţii unanim atât de contrare, precum legea depusă la Camera Deputaţilor de către parlamentarul PSD Victor Socaciu. Reprezentanţi ai lumii artistice, specialişti în comunicare, profesori de limbi străine, lingvişti, cu toţii sunt ferm împotriva schimbării modului în care românii îşi văd filmele la televizor. O petiţie „Stop Legii dublării filmelor Victor Socaciu" a fost postată online, iar pe Facebook a fost creată pagina „Vrem să citim, nu s-auzim".

Legea iniţiată de Victor Socaciu prevede că „operele cinematografice în limbi străine vor fi traduse în limba română, prin procedeul dublajului", urmând ca CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului) să urmărească respectarea şi aplicarea acestei prevederi. Până şi un reprezentant al CNA, vicepreşedintele Ioan Onisei, spune că ideea „nu e una tocmai fericită".

Cu jumătate de gură, casele de producţie care s-au ocupat până acum de dublarea unor filme (mai ales animaţie) admit că ideea le-ar fi profitabilă. Andrei, manager la o astfel de casă de producţie, spune de pildă că acest proces i-ar aduce bani în plus, dar în particular, el nu ar dori să se uite la filme dublate. „Subtitrarea poate să aibă costuri de producţie zero, în timp ce dublarea costă destul de mult. Chiar şi fără vedete, 90 de minute de film dublat costă peste 1.000 de euro", afirmă el.

Alţi producători sunt cu totul împotriva ideii, din motive estetice. Virginia Vasilache, reprezentant al Casei de producţie Audio-Sys, care dublează în mod curent filme şi seriale de televiziune destinate copiilor şi adolescenţilor, se pronunţă în schimb net în favoarea „legii Socaciu". „Cred că toată lumea ar avea de câştigat şi sunt de acord că ar duce la îmbogăţirea vocabularului celor care urmăresc aceste producţii, pentru că ce se aude se reţine mai uşor, de asta avem şi atâtea «englezisme» preluate de copii.

n schimb, nu sunt de părere că subtitrarea ar ajuta la învăţarea limbii engleze, ci dimpotrivă, a «englezei de baltă», cum se spune." Virginia Vasilache recunoaşte că televiziunile ar avea destul de mult de plătit. „Dublarea unui serial de 13 episoade a câte 20-25 de minute ne costă câteva mii de euro. Eventuala participare a unei vedete, cu voce recognoscibilă, poate creşte însă tariful destul de mult, de câteva ori".

„Ar putea afecta piaţa de televiziune"

Proiectul lui Victor Socaciu nu-şi are locul în România, în condiţiile actuale, este părerea generală a reprezentanţilor televiziunilor. „Trecerea de la subtitrarea la dublarea în limba română a operelor cinematografice străine nu este un proces simplu şi nici de dorit în acest moment. Obiceiurile de consum ale publicului din România nu pot fi schimbate peste noapte, printr-un proiect legislativ", a declarat Maria Apostol, director PR şi Corporate Affairs Pro TV.

„Nu putem considera argumentul degradării limbii române de către televiziune ca fiind unul atât de solid încât să genereze această schimbare foarte importantă pentru televiziune şi publicul ei. Degradarea limbii române este un proces natural, potenţat în ultimii ani de internet", este de părere reprezentantul televiziunii. „Propunerea domnului Socaciu ar putea afecta piaţa de televiziune din România, crescând costurile broadcasterilor pe acest segment de conţinut şi determinând televiziunile să renunţe la a mai difuza opere cinematografice străine, ceea ce ar crea un efect invers decât cel dorit de iniţiatorul proiectului şi subliniat în expunerea de motive şi anume, creşterea accesabilităţii la aceste programe", declară Maria Apostol.Tot împotriva legii propuse de Victor Socaciu e şi Alexandru Lăzescu, preşedintele-director general al Televiziunii Române. El a declarat că iniţiativa nu este una pe care ar „aplauda-o", principalele motive fiind de ordin financiar şi logistic, dar şi cultural.

Costuri suplimentare pentru televiziuni

Veronica Sorescu, director general adjunct la Prima TV, consideră că piaţa televiziunilor din România ar fi nepregătită şi din punct de vedere economic. „Noi nu avem o şcoală de dublaj, nu avem atât de mulţi actori capabili să facă asta. Fiind împotriva tradiţiei - şi‑aşa în România se piratează foarte mult - o să pierdem tinerii care îşi vor downloada liniştiţi filmele. Sincer, nu văd raţiunea", a conchis ea.

"Fiind împotriva tradiţiei o să pierdem tinerii care îşi vor lua filmele de pe net. Sincer, nu văd raţiunea.'''
Veronica Sorescu director general adjunct Prima TV

"Împing televiziunile să renunţe la a mai difuza opere cinematografice străine.''
Maria Apostol director PR şi Corporate Affairs Pro TV

„Legea Socaciu", o recidivă

Victor Socaciu (foto) s-a numărat printre iniţiatorii unui alt proiect controversat, care a trecut tacit de Camera Deputaţilor, în noiembrie 2010. Textul respectiv îi obliga pe radiodifuzorii din România să rezerve muzicii româneşti cel puţin 40% din timpul de emisie, pe motivul „creşterii accesului publicului la valorile artistice autohtone". În februarie, membrii Comisiei de Cultură din Senat au dat aviz negativ proiectului.

Mircea Cărtărescu: „Vrem să auzim dialogul original"

Scriitorul şi profesorul universitar de limba română Mircea Cărtărescu (foto) spune că subtitrarea are legătură cu învăţarea limbilor străine şi cu obişnuinţa lecturii, şi nu cu limba română. „Limba română are logica ei şi nimeni nu o poate împiedica să se dezvolte aşa cum vrea ea, să asimileze cuvinte. Este un proces care are loc de sute de ani. De exemplu, cuvinte precum stat sau republică nu existau acum câteva secole", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul arată că problema subtitrării ţine de fapt de tradiţie şi că sunt ţări care dublează sau subtitrează, în funcţie de cum au apucat. Scriitorul crede că subtitrarea este benefică. „Eu vreau să-l aud pe Richard Gere în original, aşa cum vorbeşte el şi totodată mai vreau să văd că românii mai ştiu să citească", spune Mircea Cărtărescu.

Profesorii, contra dublării

Psihologii susţin că dublarea filmelor ar însemna să-i dai spectatorului „o mâncare deja mestecată". „Dublarea îţi oferă un anumit confort, nu mai faci niciun efort în plus, este mult mai uşor să înţelegi, în timp ce subtitrarea te obligă la responsabilitate şi aşa trebuie să înţelegi şi alt limbaj", a spus Marcela Călineci, psiholog la Centrul de Asistenţă Psihopedagogică din Capitală. Specialistul spune că subtitrarea filmelor ajută atât pe copii, cât şi pe adulţi să înveţe o limbă străină. „În plus, subtitrarea îi ajută la citit. Odată cu însuşirea cititului, cei mici pot face exerciţii atunci când privesc un film care este subtitrat", mai spune Marcela Călineci.

Ioana Şandru, psiholog la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul" din Capitală arată că subtitrarea este un proces de învăţare. „În acest mod, toată lumea îşi dezvoltă şi cititul în limba proprie, dar şi cunoştinţele privind limba în care este filmul original". La rândul lor, profesorii de limbi străine spun că dublarea filmelor ar duce la un regres în privinţa cunoaşterii acestora. „Subtitrarea face ca limbile străine să fie învăţate mai uşor. Mi s-ar părea o prostie să ne schimbăm obiceiul. Am rămas printre ultimii din Europa care subtitrează", a spus Carmen Cazacu, profesoară de limba franceză la Colegiul „Sfântul Sava" din Capitală.

Lipseşte şi sprijinul politic

Kelemen Hunor, ministrul Culturii, a declarat pentru Mediafax că instituţia pe care o reprezintă nu va susţine iniţiativa legislativă a lui Victor Socaciu. „Nici economic şi nici artistic nu găsesc un argument pentru această iniţiativă", a spus el, adăugând că România are o tradiţie în ceea ce priveşte subtitrarea filmelor.

"Nici economic şi nici artistic nu găsesc un argument pentru această iniţiativă.''
Kelemen Hunor ministrul Culturii

Actorii, împărţiţi în funcţie de roluri

După ce a dat voce mai multor personaje de filme animate, Alexandru Arşinel este în favoarea iniţiativei lui Victor Socaciu „ Sunt oameni care nu mai reuşesc să citească subtitrarea, din motive legate de starea de sănătate. În altă ordine de idei, se poate ca mulţi actori să găsească o întrebuinţare a profesiei lor şi să câştige un ban. Într-adevăr, poate că măcar filmele de top, cele premiate cu Oscar, de exemplu, ar trebui subtitrate".

Mult mai tânăr, actorul Gabriel Velicu, şi el voce de personaje în desene animate, regretă că iniţiativa lui Socaciu nu va fi probabil adoptată. „E prea multă lume care contestă ideea, dar să ştiţi multor actori le-ar prinde bine un ban în plus. Poate vă amintiţi, salariile din teatre sunt de mizerie, mai ales pentru actorii tineri".

Argumentele contra

Un alt nume din generaţia tânără, Bogdan Uritescu, care a practicat de asemenea dublajul în numeroase producţii, spune că procedeul e însă necesar doar pentru filmele destinate celor mai mici dintre spectatori. Contactat de „Adevărul", Uritescu s-a exprimat în termeni duri la adresa „legii Socaciu". „Este o idioţenie. Va rezulta ceva penibil. Cum ar fi să-i vedem pe De Niro şi pe alţi mari actori vorbind... româneşte? Când o să ne placă să vedem Caragiale vorbit în chineză sau japoneză, atunci de-abia să ne apucăm să-i dublăm pe alţii care fac filme ca lumea".

Cine ar beneficia de o astfel de lege?

Uritescu respinge şi argumentul financiar în favoarea actorilor. „Dacă vorbim doar despre cum poţi face rost de bani, să nu uităm că sunt unii care fură sau dau la cap, şi asta nu înseamnă că e bine. Nu aşa trebuie sprijiniţi actorii. Daţi-le să facă filme bune, sprijiniţi actul cultural, pe scenă şi în film. Să salvăm cultura cu dublaje e penibil, e grotesc". În plus, actorul atrage atenţia că, în eventualitatea adoptării legii, s-ar dezvolta o „megamafie" care ar beneficia exclusiv de contractele respective.