OMS: Jocul video compulsiv, etichetat oficial ca boală. Transgenderii, „excluşi“ de pe lista bolilor psihice

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a introdus dependenţa de jocurile video în lista afecţiunilor psihice. Totodată, instituţia a stabilit că persoanele transgender nu suferă de o boală psihică.

Conform definiţiei dată de OMS, dependenţa de jocuri video este clasificată în funcţie de trei condiţii. Dacă o persoană pierde controlul asupra hobby-ului său, dacă începe să prioritizeze jocurile video în detrimentul altor activităţi şi dacă joaca continuă chiar şi în condiţiile în care consecinţele devin exclusiv negative, atunci se poate vorbi de o afecţiune psihică.

„Astfel de jocuri pot stimula nişte centri la nivel cerebral, mai ales în cazul unui creier care este în continuă formare. Dacă aceste jocuri sunt bazate în special pe agresivitate, pe a face rău unui inamic nevăzut, de aici şi până la a confunda cu realitatea nu este decât un mic pas şi se ajunge la adevărate tragedii. De pildă, japonezii de mult au interzis anumite jocuri pentru că generau şi crize de epilepsie din cauza efectelor speciale folosite de producători”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul psihiatru Alexandru Paziuc. 

La rândul lor, specialiştii de la Organizaţia „Salvaţi Copiii“ afirmă că minorii care se joacă prea mult pe calculator pot întâmpina probleme pe plan social şi educaţional. „Intrarea în atenţia OMS a dependenţei de jocurile pe calculator este un lucru pozitiv, date fiind relaxarea extrem de mare a multor părinţi cu privire la timpul petrecut de copii în faţa ecranului şi la conţinuturile pe care cei mici le descoperă în joc, cât şi accesul facil şi nefiltrat al copiilor, încă de la cele mai mici vârste, la jocurile pe calculator.

De subliniat este că practicarea unei astfel de activităţi, pe perioade prelungite, poate determina: dificultăţi de atenţie, dificultăţi de reglare emoţională, izolare socială, afectarea rutinelor de somn şi hrană, riscul de acumulare de kilograme ca urmare a diminuarii exerciţiului fizic, dar şi pierderea interesului pentru alte categorii de activităţi, tipice vârstei precum joaca şi învăţarea. Or, recomandările internaţionale sunt clare şi unitare în acest sens: fără ecran în primii 3 ani de viaţă, nu mai mult de 30-40 de minute/zi în perioada preşcolara, nu mai mult de 1 oră/zi pentru copiii între 7 şi 11 ani şi maxim 90 de minute/ zi în adolescenţă“, a explicat preşedintele Organizaţiei „Salvaţi Copiii“, Gabriela Alexandrescu.

Persoanele transgender nu suferă de o boală psihică

În acelaşi timp, OMS a eliminat incongruenţa de gen care caracterizează persoanele transgender (care se nasc captive într-un corp ce nu corespunde indentităţii lor de gen) din lista bolilor psihice. Motivul: instituţia spune că are o mai bună înţelegere a problematicii şi a constatat că de fapt nu există dovezi că incongruenţa de gen este o tulburare mentală. OMS subliniază că eliberarea acestor informaţii ar trebui să contribuie la combaterea stigmatizării persoanelor trans şi la facilitarea accesului la servicii medicale adecvate.

Activistul transgender Patrick Brăila afirmă că decizia OMS este una istorică pentru comunitatea din care face parte.

„Este un moment istoric pentru persoanele trans de pretutindeni, la fel cum s-a întâmplat cu declasificarea homosexualităţii ca boală mintală în anii '70. Pe plan medical, schimbările ar trebui să ne ofere acces mai facil către suportul endocrinologic şi/sau chirurgical de care avem nevoie, pentru că ar trebui să elimine raportul psihiatric/psihologic de care persoanele trans depind în momentul acesta pentru a începe tranziţia către alt gen. Pe plan social, nu ştiu ce beneficii va aduce schimbarea, mai ales într-o societate cum e cea românească, atâta timp cât argumentul primordial al celor care se opun persoanelor trans e că am suferi de o boală mintală. Desigur, poţi să le pui toată ştiinta sub nas, ei vor spune acelaşi lucru“, explică facilitatorul comunitar la Asociaţia ACCEPT (care militează pentru drepturile minorităţilor sexuale).

Autorităţile statului român ar trebui să ţină cont de această schimbare şi să implementeze mecanisme mai simple prin care instanţa să ajungă să recunoască identitatea de gen a unei persoane trans. (Iustina Ionescu, avocat ACCEPT)