Omagiu „doamnelor de fier” din justiţia română

Cred că nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că DACĂ România va deveni o ţară normală, se va întâmpla datorită justiţiei. A magistraţilor, anticorpii unei societăţi bolnave. Doar ei ne mai pot vindeca de flagelul corupţiei şi al hoţiei, cum au făcut odinioară magistraţii italieni, într-o ţară cotropită de corupţie şi mafie. Uneori cu preţul vieţii.

Spun DACĂ, pentru că drumul nu este, încă, ireversibil. Politicul încearcă şi are posibilitatea să reîncalece justiţia, pentru a-şi apăra corupţii. Depinde de toată societatea românească dacă va reuşi.

Remarcabil este şi faptul că justiţia este cam singurul domeniu care-şi face ordine în propria ogradă, scapă de corupţi, fie ei procurori sau judecători. Îi trimite după gratii, indiferent cât de sus sunt poziţionaţi ca funcţie. Mare lucru!

Astăzi este o bună ocazie să omagiem „doamnele de fier” din justiţie. Cele care anchetează şi condamnă la ani grei de puşcărie hoţii, corupţii şi mafioţii.

Sunt oameni ca noi toţi. Au acasă familii, cărora le asigură hrana zilnică. Sunt soţii, mame, iubite, cu probleme comune cu ale celorlalte familii din România.

Au frustrări şi necazuri, copii de crescut şi trimis la şcoală, de pus murături pentru iarnă, iubiri trecute şi prezente, soţi care le înţeleg, sau nu, problemele derivate din profesie.

Nu le vedem pe la televizor, nu-şi pot exprima public opiniile şi doleanţele, nu le dă voie calitatea de magistraţi. Doar când pronunţă sentinţe ce zguduie întreaga societate ne amintim de ele.

Nu ştiu cum se face, dar în zona de judecată a dosarelor sunt mai multe doamne şi mai puţini bărbaţi.

Cele cu funcţii de conducere circulă protejate de gărzi de corp, pentru a fi ocrotite împotriva răzbunării celor pe care i-au trimis în puşcărie.

Atacurile clasei politice la adresa justiţiei le îngreunează munca, oricum dificilă. Riscul de a-şi pierde slujba, refuzând solicitările ce vin din zona politică, le înverşunează, chiar cu teama în suflet că vor suferi represalii.

Tocmai pentru că sunt ca  noi toţi, au aceleaşi probleme, dorinţe, suferinţe, speranţe, le spunem că le apreciem munca, eforturile zilnice şi curajul de a înfrunta riscurile derivate din acţiunea politică.

Le iubim şi apreciem pentru ce fac, suntem conştienţi că scriu pagini în istoria României. Dacă vom ajunge şi noi o societate normală, lucrul li se va datora în cea mai mare măsură.

Suntem mulţi, bărbaţi şi femei, care ne gândim la voi, vă ţinem pumnii să reuşiţi, să nu cedaţi, ne rugăm pentru sănătatea şi puterea de a vă face datoria.

Faptul că o şi spunem cu voce tare trebuie să fie pentru voi un imbold şi un sprijin.

Nu sunteţi singure, doamnelor, suntem alături de voi şi vă susţinem din toate puterile noastre. Inclusiv cu demonstraţii de stradă, dacă va fi nevoie.

Să nominalizăm câteva, puţine, „doamne de fier” ale justiţiei române.

Dna Laura Codruta Kovesi

La 33 de ani Procuror General al României, la 40 şeful DNĂ, se luptă cu hoţii, corupţii şi mafioţii din această ţară. A lăsat o carieră de succes la UE, să revină în ţara să contribuie la salvarea ei. Inclusiv cu sacrificii în plan personal şi familial. Mai rar un astfel de destin pentru o doamnă, când altele îşi văd doar de casă şi familie.

La ultimul bilanţ al DNA, Codruta Kovesi spunea spunea:

„Totodată, a fost anul (2013-n. N) în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali".

  Dna Livia Stanciu

Este şefa ICCJ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conduce unul din cele două complete de recurs, (numite completele „negre”), de care nu prea scăpa nimeni, dacă există probe concludente în dosare.

Condamnarea lui Adrian Năstase, fost premier al României, candamnare pronunţată după revenirea PSD la putere, a avut ca autori pe: Livia Stanciu (preşedintă ICCJ), Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu şi Ioana Alina Ilie. Procurorul de şedinţă, adică reprezentantul DNA, a fost Elena Matiesescu.

Condamnarea lui Relu Fenechiu în dosarul „Transformatorul”, a fost pronunţată tot de un complet condus de Livia Stanciu.

Sunt multe alte condamnări de răsunet al doamnei de fier Livia Stanciu.

Cei care participă la şedinţele de judecată conduse de dânsa spun că ţine adevărate lecţii de ştiinţă juridică, în folosul avocaţilor, procurorilor şi colegilor săi judecători

Are doctorat obţinut în perioada 2000-2008 cu calificativ maxim.

Iată ce declară la recentul bilanţ al DNA:

"Faptul că unii politicieni îşi doresc revenirea la o justiţie controlată trebuie să ne dea un semnal de alarmă pentru noi toţi cei care activitam în acest sistem. Instituţiile statului, oricât de puternice ar fi acestea, la presiuni continue şi mai ales îndelungate există riscul să nu mai reziste, şi mă refer la instituţii ale statului cum este chiar Direcţia Naţională Anticorupţie”.

„Forme de presiune asupra Justiţiei sunt multiple şi trebuie să fim extrem de atenţi, pentru că o formă de presiune poate fi şi aceea de modificare a legii de funcţionare a Justiţiei şi este modalitatea cea mai ascunsă de a încerca, de a pune sub control, anumite instituţii puternice ale statului”.

Dnele Alina Ghica şi Oana Schmidt Haineala au condus CSM în condiţii dificile, respingând asalturi după asalturi ale politicului asupra justiţiei. Dând avize de urmărire penală şi excludere din magistratura pentru procurorii şi judecătorii necinstiţi şi corupţi. Au o contribuţie importantă la curăţarea justiţiei de uscături.

Cutremurul provocat de condamnarea celor opt „grei” ai fotbalului românesc are ca autoare judecătoarele Anca Mădălina Alexandrescu şi Codruţa Strâmb, de la CAB, Curtea de Apel Bucureşti.

 Cele două judecătoare au efectuat cercetarea judecătorească în mai puţin de şase luni, după trimiterea cauzei spre rejudecare de la ICCJ. Codruta Strâmb are 33 de ani.

Judecătoarele spagare de la Tribunalul Bucureşti au fost trimise după gratii de o colegă a lor de 34 de ani, şi sunt multe alte cazuri şi situaţii care a rmerita menţionate.

Dna procuror Mariana Alexandru, de la DNA, coautoare a multor dosare de rasunet ajunse in instanta, pentru a mentiona si figurile mai discrete, din cadrul parchetelor.

Probabil, cândva, cineva se va apleca asupra acestor cazuri, scriind o istorie a vremurilor tulburi în care justiţia a salvat societatea românească de cancerul corupţiei.

Până atunci, le dorim „doamnelor de fier” din justiţie, o primăvară frumoasă, cu multe împliniri, sănătate, să se bucure de dragostea familiilor.

Sărut mâna, doamnelor!