Olimpici umiliţi de sistemul anchilozat folosit în Educaţie

Elevi de nota 10 care vor să participe la Olimpiada Naţională şi care au obţinut punctajul maxim de 200 de puncte la faza judeţeană nu s-au clasificat mai departe      FOTO: Arhiva Adevărul

Elevi care au obţinut punctajul maxim la faza judeţeană a Olimpiadei de Informatică nu au fost calificaţi la faza naţională din cauza unui sistem discriminatoriu ce acordă locurile pe judeţe, nu pe merit

Sistemul anchilozat pe care Ministerul Educaţiei îl foloseşte pentru a selecţiona elevii care au dreptul să participe la Olimpiada Naţională de Informatică este contestat atât de copii, cât şi de profesori.

Aceştia cer să se renunţe la criteriul geografic, care presupune prezenţa obligatorie a unor competitori din toate zonele ţării, în favoarea criteriului valoric, adică cel al performanţelor efective ale elevilor înscrişi.

Protestele vin după ce elevi de nota 10 care vor să participe la Olimpiada Naţională şi care au obţinut punctajul maxim de 200 de puncte la faza judeţeană nu s-au clasificat mai departe, în timp ce elevi care au obţinut mai puţin de 50 de puncte s-au calificat. Şi asta din cauza unui sistem de selecţie care nu se bazează pe ierarhia naţională, ci pe ierarhia judeţeană. Mai exact, fiecare judeţ are alocat un număr de minimum patru locuri la naţională, iar Bucureştiul are alocat 24 de locuri. „Astfel, sunt copii din judeţe mici ale ţării care merg în etapa naţională chiar şi cu 50, 60 de puncte, iar alţii care iau 200 de puncte nu ajung la naţională doar pentru că au ghinionul să fie dintr-un judeţ mare“, au explicat dascălii care pregătesc elevi pentru olimpiade.

Necalificarea unor elevi din Bucureşti cu punctaje foarte mari a devenit, din păcate, un fenomen obişnuit în ultimii ani, spun dascălii. Ei atrag atenţia că olimpiada este în primul rând o competiţie a elevilor şi abia apoi este o competiţie a judeţelor, a şcolilor şi a profesorilor. „Pentru un copil este devastator să se pregătească luni sau ani de zile pentru aceste competiţii, să obţină un rezultat excepţional şi cu toate acestea să nu poată merge mai departe la etapa naţională fiindcă în judeţul în care locuieşte nu s-au acordat destule locuri“, atrag atenţia dascălii.

Profesorii mai spun că pentru un elev, o medalie la olimpiada naţională poate însemna admiterea fără examen la facultăţi de prestigiu atât din ţară, cât şi din străinătate şi înseamnă şansa să ajungă la olimpiadele internaţionale, unde, dacă obţin medalii, primesc burse de merit şi posibilitatea de a echivala probe scrise de la Bac.

Petiţii către minister şi soluţii propuse de elevi

La rândul lor, elevii descalificaţi pe nedrept au adresat o petiţie Ministerului Educaţiei, care a adunat aproape 600 de semnături, în care îi roagă pe oficiali să rezolve situaţia. Iniţiatorii petiţiei sunt olimpici ai Colegiului Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, liceu renumit pentru performanţele pe care le obţin elevii la concursurile naţionale şi internaţionale. Doi dintre aceştia sunt elevii de clasa a X-a, Dragoş Martac şi Iulius Vasilescu, care deşi au obţinut punctajul maxim de 200 de puncte la Olimpiada de Informatică, faza pe judeţ, nu au avut „norocul“ să meargă mai departe în etapa naţională din cauza sistemului de selecţie.

„Aceasta ar fi prima dată în istoria olimpiadei când elevi care au obţinut punctajul maxim la etapa judeţeană nu se califică mai departe“, se arată în petiţia semnată de elevi. Drept soluţie, tinerii propun suplimentarea cu încă 10 locuri pentru calificarea la etapa naţională sau suplimentarea locurilor din Bucureşti cu locurile rămase neocupate din cauza rezultatelor care nu întrunesc baremul de calificare din alte judeţe.

De asemenea, tinerii mai propun calificarea la etapa naţională în funcţie de clasamentul pe întreaga ţară. „Deoarece comisia a fost una naţională, cu subiecte unice, se poate realiza un clasament descrescător al punctajelor care să includă rezultatele elevilor de clasa a X-a din toate judeţele, un număr de elevi din vârful acestui clasament fiind cei calificaţi mai departe“, explică elevii.

Dragoş Martac, unul dintre iniţiatorii petiţiei, spune că face informatică din clasa a şasea şi că a început să se califice la olimpiada naţională încă de atunci. Anul acesta, însă, a avut parte de o surpriză neplăcută. „La faza pe judeţ am luat 200 din 200 de puncte. Însă am aflat că suntem mai mulţi concurenţi din Capitală cu acest punctaj, de fapt prea mulţi, şi se vor face departajări. Vă daţi seama că m-am supărat foarte tare fiindcă am muncit atâta şi nu am reuşit să-mi cultiv munca pe care am făcut-o. Singura soluţie acum ar fi ca Ministerul Educaţiei să suplimenteze locurile şi noi ne dorim să se schimbe regulamentul pe viitor“, povesteşte Dragoş.

La rândul său, profesorul Victor Manz, şeful catedrei de Informatică de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“, spune că actuala situaţie este discriminatorie şi că ierarhia naţională ar trebui să fie principalul criteriu de calificare la olimpiada naţională. „La toate disciplinele, cu excepţia informaticii, evaluarea nu se poate face uniform, chiar dacă există subiecte şi bareme unice, depinzi de subiectivitatea corectorului. La informatică, în schimb, evaluatorul este un program de calculator, care nu poate fi subiectiv, deci rezultatele elevilor pot fi foarte uşor comparate la nivel naţional“, a explicat Manz. El spune că o soluţie ar fi ca primul elev din fiecare judeţ să se clasifice automat şi restul locurilor să fie acordate în funcţie de clasamentul naţional.

„Ierarhia se face în spiritul de concurs“

Profesorul Constantin Gălăţan, membru al Comisiei de Informatică din cadrul Ministerului Educaţiei, spune că acest clasament nu este discriminatoriu, dimpotrivă „e în spiritul olimpiadei“, oferind elevilor din toate judeţele posibilitatea de participare. „Locuri trebuie acordate tuturor judeţelor, un clasament după ierarhia naţională nu ar mai corespunde spiritului de olimpiadă“, este de părere Gălăţan. El a explicat că fiecare judeţ poate departaja elevii în funcţie de notele obţinute la faza anterioară a olimpiadei sau printr-un concurs de selecţie suplimentar.

Cum sunt organizate alte olimpiade

O situaţie similară există şi la olimpiadele pentru celelalte materii. De exemplu, şi la cea de Fizică sunt elevi care iau punctaje mari, dar nu se califică la etapa naţională. Profesoara de fizică Ioana Stoica de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ spune că în fiecare an sunt elevi foarte buni care iau 25-27 de puncte din 30 şi nu se califică, dar merg mai departe elevi din alte judeţe care iau la Olimpiadă 15 puncte. Din punctul său de vedere, nedreptatea nu stă în felul în care se acordă locurile ci, mai degrabă, în faptul că acest regulament nu este nuanţat şi înţeles aşa cum trebuie.

„La Limba Română, un elev trebuie să obţină minimum 100 de puncte din 120 ca să se califice la naţională“, a explicat şi profesoara Iulia Pop de la Colegiul naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti. Ea mai spune că la Limba Română, în general se aleg primii şase calificaţi pe Capitală şi câte unul-doi elevi din fiecare judeţ.

La matematică, situaţia este ceva mai echilibrată susţin profesorii. "Noi am atins un echilibru între meritocraţie şi acordarea de şanse egale fiecărui judeţ, care primeşte minimum şase locuri la naţională. Nu cred că este bine să mergi numai pe criteriul meritocraţiei fiindcă astfel, unele judeţe nu se vor mai prezenta la naţionale şi aşa descurajezi copiii de acolo, pe de altă parte nici să mergem numai pe criteriul geografic nu este bine, trebuie o combinaţie între cele două", a explicat profesorul Adrian Troie, directorul-adjunct al Colegiului Naţional "Sf. Sava" din Bucureşti.