O altă lovitură dată de mafia retrocedărilor. Moştenitori penali de viţă nobilă
0
DNA trebuie să lămurească cum au reuşit moştenitorii lui Nicolae Cantacuzino să fie împroprietăriţi cu mari suprafeţe de pădure în Prahova, cu largul concurs al unor funcţionari publici.
Pe masa procurorilor DNA se află un nou dosar de corupţie privind mafia retrocedărilor.
Sesizarea, care a venit din partea Curţii de Conturi, vizează modul fraudulos în care ar fi fost retrocedate mari suprefeţe de pădure, în judeţul Prahova, moştenitorilor lui Nicolae Cantacuzino. Cazul seamănă izbitor cu cele ale altor moştenitori de viţă nobilă, precum Paltin Sturdza şi prinţul Paul, anchetaţi de DNA pentru retrocedarea ilegală a unor păduri din Bacău şi, respectiv, Suceava.
La sfârşitul săptămânii trecute, plenul Curţii de Conturi a decis să sesizeze procurorii anticorupţie, în legătură cu retrocedarea ilegală a unor mari suprafeţe de pădure în judeţul Prahova. Ilegalităţile au fost descoperite în urma unui control la Direcţia Silvică Prahova, structură a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Auditorii susţin că funcţionarii statului, deşi ştiau că cererile de retrocedare sunt ilegale, nu le-au contestat.
Moştenire cu cântec
Potrivit raportului Curţii de Conturi, Romsilva ar fi restituit ilegal 1.464 hectare de pădure, Ioanei Maria Cantacuzino. Auditorii arată că restituirea s-a făcut „în baza unei cereri formulate generic (fără date cu privire la suprafaţă şi amplasament), neînregistrată în termenul legal şi depusă la o altă unitate administrativ-teritorială decât cea pe care se afla suprafaţa solicitată“.
În 2005, Ioana Maria Cantacuzino ar fi solicitat „recuperarea terenurilor aflate în comuna Floreşti, proprietate a familiei Cantacuzino, însuşite abuziv după 1954“.
Veche familie boierească, cu origini bizantine, Cantacuzino a dat împăraţi pe tronul Bizanţului, principi în Pelopones, dar şi domni în Ţara Românească şi Moldova. Membrii săi au deţinut moşii importante.
Comisia locală Filipeşti nu s-a lăsat intimidată de originile nobile ale moştenitoarei şi a respins cererea, motivând: „Nu face dovada cu acte şi nu se regăseşte în evidenţele agricole“. Pentru a rezolva problema, Ioana Maria Cantacuzino ar fi apelat la un „profesionist“. Ea l-ar fi mandatat pe Alexandru Voinea, un cunoscut samsar, să se ocupe de recuperarea proprietăţilor la care, potrivit Curţii de Conturi, nu avea dreptul.
Mandatar cu acte false
În 2008, după trei ani de la expirarea termenului-limită în care trebuiau depuse cererile, Alexandru Voinea (foto dreapta), în numele moştenitoarei, a cerut Comisiei Locale de Fond Funciar Valea Doftanei punerea în posesie. Ca să justifice solicitarea retrocedării pe raza acestei localităţi, Voinea ar fi pretins că Ioana Maria Cantacuzino a depus la Floreşti nu o solicitare, ci două: 90 şi 90 bis, din 24.11.2005. În cea de-a doua adresă, depusă de Voinea, se menţiona în plus faţă de cererea iniţială „de asemenea, mă socotesc îndreptăţită să solicit recuperarea tuturor proprietăţilor ce au aparţinut familiei Cantacuzino de pe raza jud. Prahova“.
Numai că auditorii Curţii de Conturi au descoperit că adresa 90 bis este falsă, aceasta fiind completată ulterior şi antedatată. Documentul nu are număr de înregistrare la UATC Floreşti. Mai mult, adresa originală nu a fost găsită nici la Primăria Floreşti, nici la Prefectura Prahova.
Cu toate acestea, Comisia locală Valea Doftanei ar fi validat retrocedarea a 1.464 hectare de pădure.
La rândul ei, Direcţia Silvică (DS) Prahova a permis retrocedarea ilegală a pădurii. „Cu toate că reprezentanţii DS Prahova au avut suspiciuni cu privire la realitatea moştenirii suprafeţei de 1.464 ha teren forestier, aceştia nu au întreprins demersuri legale pentru impunerea situaţiei de drept“, se precizează în raportul Curţii de Conturi. În baza aceluiaşi document fals, în 2009, Alexandru Voinea ar fi solicitat Primăriei Valea Lungă, jud. Dâmboviţa, retrocedarea a 1.300 hectare de pădure, în numele Ioanei Maria Cantacuzino. Cererea i-a fost însă respinsă pe motiv de tardivitate, iar în 2010, samsarul s-a adresat Justiţiei. În 2012, Judecătoria Moreni a trimis dosarul la Parchetul local, pentru a cerceta documentul fals.
Profit de 4 milioane de euro
În august 2009, Ioana Maria Cantacuzino ar fi primit cele 1.464 hectare de pădure de pe Valea Doftanei, procesul-verbal de punere în posesie fiind semnat de mandatarul Alexandru Voinea.
O lună mai târziu, Ioana Cantacuzino ar fi încheiat cu Alexandru Voinea un contract de vânzare-cumpărare a pădurii retrocedate, pentru 600.000 de euro.
Doar 17 zile mai târziu, pe 9 noiembrie 2009, Voinea ar fi vândut însă mai departe pădurea către firma germană SRT Silvirom Timber GmbH, cu 4.864.800 de euro. Mai exact, samsarul de păduri a reuşit să obţină un profit de peste 4 milioane de euro.
Funcţionarii Romsilva, complici la jaf
Aceeaşi Direcţie silvică a mai făcut fericiţi nişte moştenitori fără drept ai familiei Cantacuzino, susţine
Curtea de Conturi. În 2005, Maria Lelia Murgescu, Emanoil Florescu şi Elisabeta Buzii au solicitat Primăriei Filipeştii de Pădure retrocedarea a 781 hectare de pădure şi a 60 hectare de păşune, care i-ar fi aparţinut lui Nicolae Cantacuzino.
Ulterior, aceştia ar fi cerut 896 hectare de pădure, în baza unui proces-verbal de preluare a terenului forestier. Un angajat al Corpului de Control, Pază şi Protecţia Pădurii din cadrul DS Prahova a avut suspiciuni asupra legalităţii retrocedării şi a luat la puricat mai multe documente din Arhivele Naţionale.Aşa a aflat că, de fapt, Nicolae Cantacuzino vânduse unor localnici, în 1947, o mare parte din cele 896 hectare de pădure revendicate acum de moştenitorii săi.
Mai mult, pădurea vândută fusese deja retrocedată celor care o cumpăraseră de la Cantacuzino. Despre toate acestea funcţionarul, Ovidiu Ştefănescu, şi-ar fi informat superiorii, dar chiar şi aşa directorul DS Prahova, Dumitru Zecheru, membru al Comisiei judeţene de retrocedare, a semnat hotărârea prin care pădurea a fost retrocedată ilegal.
Cine este Alexandru Voinea?
Alexandru Voinea (54 de ani), om de afaceri din Călăraşi, în calitate de mandatar al unor persoane, mai mult sau mai puţin deţinătoare a unor vocaţii reale de moştenitori ai unor foşti proprietari de păduri, în principal situate pe raza judeţului Prahova, a reuşit să obţină, de-a lungul timpului, retrocedarea unor importante suprafeţe împădurite.
În calitate de mandatar al Asociaţiei Obştea Moşnenilor Pânteşti-Stăneşti-Drajna, Voinea ar fi obţinut 12.460 hectare de păduri. Tot în Prahova i-ar mai fi fost retrocedate alte 8.000 de hectare.
În prezent, Voinea este cercetat într-un alt dosar, sub control judiciar, pentru trafic de influenţă, după ce a cerut unor patroni mită trei milioane de lei, în numele fostului ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu. În dosarul instrumentat de DNA, procurorii afirmă că „în cazul inculpatului Voinea Alexandru a rezultat fără echivoc că acesta are o relaţie strânsă atât cu oameni politici cu funcţie de decizie, cât şi cu oameni de afaceri aflaţi în relaţii de prietenie cu funcţionari cu putere de decizie“.
Prinţi şi prinţese beneficiari ai unor retrocedări ilegale
Cazul retrocedărilor ilegale de păduri de la Prahova nu este singular. Şi alţi moştenitori ai unor ilustre familii boiereşti sunt cercetaţi acum că ar fi primit ilegal de la stat suprefaţe imense de păduri.
Cele mai recente cazuri îi au ca protagonişti pe Viorel Hrebenciuc, fiul său Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, fost judecător, actual avocat şi deputat PSD, socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, şi Dan Costin Bengescu. Pe numele acestora, DNA a deschis un dosar penal.
Astfel, procurorii verifică pe de-o parte gruparea pentru că s-ar fi implicat în retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure, din Suceava, în valoare de 400 de milioane de euro. Printre proprietarii fără drept se numără prinţul Paul şi prinţesa Lia.
În intercetările făcute de DNA, Andrei Hrebenciuc este surprins în discuţii cu omul de afaceri Dan Bengescu, în legătură cu retrocedările ilegale. Astfel, Hrebenciuc junior negocia în dosarul retrocedărilor ilegale şi intervenea pentru prinţul Paul, în timp ce Dan Bengescu era intermediar.
Paltin Sturdza, pionul din reţeaua lui Hrebenciuc
Pe de altă parte, în plus mai sunt cercetaţi şi trei judecători de la Tribunalul Covasna. Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa, „prin interpretarea părtinitoare a probelor şi denaturarea stării de fapt“, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 euro, reprezentând contravaloarea a 43.227 de hectare de pădure. Pentru a pune în aplicare decizia instanţei obţinută fraudulos, mai arată DNA, Sturdza şi Adam ar fi apelat la Viorel Hrebenciuc, în schimbul unei părţi din pădurea care urma să fie retrocedată. Ulterior, Hrebenciuc a încercat, prin mită şi trafic de influenţă, să obţină punerea rapidă în posesie a lui Sturdza şi vânzarea proprietăţii.
În acest dosar au fost arestate mai multe persoane printre care Viorel Hrebenciuc şi fiul lui, deputatul Ioan Adam şi Paltin Sturdza.
Alina Bica suspendată din magistratură, Oana Vasilescu, arestată preventiv
Între timp, ancheta în care şefa demisionară a DIICOT, Alina Bica, a fost arestată pentru corupţie continuă. Procurorii DNA au reţinut-o, ieri, şi pe Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte ANRP.
Aceasta este acuzată de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, asemenea celorlalte persoane care au făcut parte din comisie, printre care fosta şefă DIICOT Alina Bica.
Tot ieri, anchetatorii i-au mai audiat pe deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu, dar şi pe fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, ambii foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. La ora închiderii ediţiei, Dumitrean era încă audiată de procurori.
De asemenea, ieri şefa DIICOT, Alina Bica, a fost suspendată din magistratură, printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru procurori a CSM a luat act de demisia acesteia din funcţia de procuror la DIICOT. Practic, Bica este suspendată până la soluţionarea definitivă a dosarului în care este anchetată pentru corupţie.
Solicitarea Alinei Bica de eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a fost transmisă de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc preşedintelui Băsescu, care a semnat chiar ieri decretul de eliberare din funcţie.
Bica, mână-n mână cu Crinuţa Dumitrean
În acelaşi timp, ies la iveală noi detalii ale anchetei. Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi Alina Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar activitatea acestora şi a celorlalţi şapte membri ai comisiei a fost „abuzivă, infracţională“, potrivit procurorilor DNA.
De altfel, aceasta a fost dusă la DNA pentru a fi audiată cu mandate de aducere. Procurorii DNA au pus în mişcare, în 20 noiembrie, acţiunea penală faţă de Crinuţa Dumitrean, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, iar până acum nu a putut fi audiată întrucât a fost plecată din ţară.
Arestaţi preventiv
Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile supraevaluate aprobate în 2011 în favoarea lui Gheorghe Stelian care a primit pentru 13 hectare de pământ în zona Plumbuita, cu 61 de milioane de euro mai mult. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisiei din ANRP care a aprobat despăgubirile.
Aceeaşi măsură preventivă a fost luată şi pentru Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, la rândul lor, din comisia care a acordat despăgubirile. După gratii a ajuns şi cel care a evaluat terenul, expertul Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.
În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, şi el membru al comisiei care a acordat despăgubirile, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.
De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar. Şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Udrea: Nu sunt implicată în cazul Alinei Bica
Într-o postare pe Facebook, la sfârşitul săptămânii trecute, Elena Udrea a negat că ar fi implicată în dosarul în care sunt cercetaţi fostul său soţ, Dorin Cocoş şi prietena sa, Alina Bica. Ea a susţinut că nu a vorbit niciodată cu Alina Bica despre activitatea acesteia la ANRP.
„Nu ştiu nimic despre cazul retrocedărilor supraevaluate în care ar fi implicaţi doamna Alina Bica şi fostul meu soţ, Dorin Cocoş. Nu am nicio legătură cu acest subiect şi niciun fel de implicare în acest caz. Relaţia de prietenie pe care o am cu doamna Alina Bica este de notorietate publică, nu am ţinut-o niciodată ascunsă şi a început ca urmare a colaborării în Guvernul din care amândouă am făcut parte“, a scris Udrea.
Legăturile Elenei Udrea nu duc numai la Dorin Cocoş şi Alina Bica, dar şi la Gheorghe Stelian. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar. Proiectul neavând succes, Udrea i-a vândut terenul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
Se încarcă comentariile...
