„Nu mă mai interesează cum a erupt boala, eu trebuie să vindec“
0
Medici şi politicieni din Germania se află, în această săptămână, la spitalul judeţean din Braşov. Dau şi primesc din experienţele ultimelor luni. Au venit şi cu ajutoare pentru secţiile care luptă cu virusul corona.
Echipamente medicale în valoare de 120.000 de euro au ajuns la Braşov, într-un transport organizat de Societatea Germano-Română din Pforzheim, coordonată de Oana Krichbaum, braşoveancă implicată activ politic în comunitatea germană în care trăieşte în prezent. Iniţial, a fost vorba despre o strângere de fonduri necesare achiziţionării unui aparat de ventilaţie mecanică.
Printre cei care s-au implicat a fost şi unul dintre medicii de la spitalul Siloah din Pforzheim, care s-a ocupat, în lunile din urmă, şi de pacienţii francezi preluaţi de Germania în vârful pandemiei de coronavirus. Doctorul Thushira Weerawarna a donat bani pentru cauza iniţiată de Societatea Germano-Română, dar a promis că, în momentul în care se vor deschide graniţele, va veni la Spitalul Judeţean din Braşov, împreună cu o echipă de specialişti a clinicii de pneumologie pe care o conduce. Şi, iată-l, aici, la Braşov, pentru că, mărturiseşte, vizita are beneficii reciproce. Nu este vorba doar despre sprijin german, ci şi despre a învăţa din şi despre experienţa românească în această pandemie, în această situaţie neştiută şi nemaiîntâlnită: "Nu am putea să combinăm toate experienţele pe care le acumulăm fiecare în clinicile sale, dacă nu am lucra împreună. Am avea noi, în Germania, grijile noastre, acolo, iar românii grijile lor aici. Dar există structura aceasta comunitară, Uniunea Europeană, care ne simplifică transferul ajutorului dintr-un loc într-altul."
Solidaritate din Pforzheim pentru Braşov: în centrul imaginii Oana Krichbaum, Dr. Thushira Weerawarna şi Gunther Krichbaum.
"Solidaritatea a întârziat"
O structură care trebuie îmbunătăţită, spune Gunther Krichbaum, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Parlamentul federal de la Berlin. "Cetăţenii Uniunii Europene trebuie să înţeleagă că nimeni nu este abandonat, în această comunitate în care solidaritatea este una dintre valorile fundamentale. Spun asta tocmai pentru că, la începutul acestei crize de sănătate, solidaritatea a întârziat să se facă simţită. Fiecare stat a avut impresia că va trebui să-şi găsească singur drumul spre rezolvarea crizei. A fost o presiune greu de dus. Ţări precum Spania, Italia şi Franţa au fost la început lăsate singure. Trebuie să recunoaştem, însă, că pentru Comisia Europeană a lipsit şi un instrument de negociere, pentru că, spre deosebire de politicile agricole, cele de sănătate au mai degrabă un caracter naţional, nu există atât de mult reglementări comunitare. Va trebui să transferăm Uniunii Europene din competenţele statelor naţionale, pentru a putea negocia pe viitor într-o manieră diferită, mult mai puternică", a comentat pentru DW deputatul german, venit şi el împreună cu medicii de la Pforzheim, tocmai pentru a amplifica mesajul de solidaritate europeană în faţa pandemiei.
"Nu arhitectura contează, ci echipa medicală"
În Spitalul Judeţean Braşov, secţia ATI Covid a fost deschisă imediat după izbucnirea crizei de sănătate şi a tratat până la ora actuală 123 de pacienţi. Echipa de medicină internă de la spitalul Siloah din Pforzheim a intrat în pâine la Braşov din prima zi. În tandem cu medicii spitalului braşovean s-a trecut direct la investigaţii medicale comune, a povestit dr. Weerawarna pentru DW: "Sistemele medicale nu pot fi comparate, nici procedurile medicale nu seamănă între ele. Ar fi un calcul greşit să cântărim diferenţele în structurile clădirilor, în arhitectură. Relevant este cât de angajată, implicată şi entuziastă este echipa medicală din Spitalul Judeţean, cât de dornică de a afla noutăţi este, să înveţe cum să ajute."
Se lucrează împreună, se fac workshop-uri împreună şi pacientul se tratează în echipă, povesteşte dr. Cristina Vecerdi, şefa Unităţii de Primiri Urgenţe a spitalului braşovean: "Sunt două echipe medicale cu experienţe diferite, având în vedere că în această pandemie am fost teoretic aproape izolaţi unii de alţii. Am putut să punem aceste două experienţe la un loc: această echipă din Germania, cu experienţa ei, cu aparatura pe care ne-a pus-o la dispoziţie, completează posibilităţile noastre de diagnostic şi de diminuare a efectelor acestei infecţii asupra pacienţilor."
Teoria împărtăşită nu poate înlocui experienţa directă umană
Nu doar în România, ci şi în Germania este abia începutul drumului către înţelegerea acestei boli, iar modul în care au evoluat raportarea la ea, în răstimpul scurs de la izbucnire, este relevant, a explicat dr. Weerawarna: "Sunt atâtea diferenţe între ce discutam acum trei luni despre această boală şi ce ştim acum”. Informaţiile despre această infecţie sunt teoretic împărtăşite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe diverse reviste de specialitate online, se fac webinare online legate de această boală. Cu toate acestea, punctează şefa UPU de la Braşov, ”nimic nu poate să înlocuiască experienţa directă umană. Punând cap la cap ceea ce au aflat cei din Pforzheim, prin procedee de diagnostic oarecum diferite de ale noastre, cu ce am aflat noi până la ora asta, este în interesul pacienţilor şi, de ce nu, şi în cel ştiinţific."
Deputatul german Gunther Krichbaum, CDU: ”E important să ne aducem aminte mereu de valorile noastre fundamentale”
Conspiraţioniştii sau agresivitatea coronascepticilor nu-l descurajează pe dr. Weerawarna. "Noi nu suntem în postura emiţătorului, ci a receptorului. Pe mine nu mă mai interesează cum a erupt boala, eu, medic fiind, trebuie să-l vindec pe om. Teorii ale conspiraţiei circulă întotdeauna când există limite de înţelegere a unor situaţii, când nu există suficiente informaţii, când se impun interdicţii. Atunci oameni caută să găsească vinovaţi. O catastrofă naturală nu este o conspiraţie, un tsunami poate fi uşor explicat. Într-un război e uşor de identificat vinovatul. Ei bine, în cazul pandemiei de coronavirus este relativ mai simplu de insinuat o teorie a conspiraţiei. Există un vinovat sau este o catastrofă naturală? Ambele variante sunt posibile. Astfel că reacţia este cât se poate de umană."
Din poziţia sa de politician, Gunther Krichbaum este mai categoric: "În ultima perioadă, aceste teorii conspiraţioniste s-au intensificat foarte tare şi prind o altă dimensiune, atunci când sunt amplificate de ştiri false lansate din alte ţări. Ştim că reţelele sociale sunt împânzite de trolii Rusiei, dar şi ai altor state care nu au nici un interes ca Uniunea Europeană să funcţioneze. E important să ne aducem aminte mereu de valorile noastre fundamentale - libertatea, statul de drept, democraţia. Or, democraţia este din punctul de vedere al domnului Putin o ameninţare. Nu doreşte democraţie în ţara sa şi asta a tot dovedit-o cu tărie până în ziua de astăzi."
"Mai avem o perioadă lungă până vom scăpa de pandemie"
Îndoieli circulă şi în spaţiul românesc. Nu sunt datorate exclusiv interferenţelor, ci şi comunicării deficiente din partea autorităţilor, a situaţiilor nu rare în care declaraţiile oficiale se bat cap în cap, a informaţiilor greşit transmise sau uneori ascunse, cu sau fără miză electorală, cu sau fără voie.
Cristian Macedonschi, consilier local (FDGR) şi unul din iniţiatorii proiectului de colaborare cu Pforzheim, este convins că prezenţa medicilor germani la Braşov şi donaţiile de echipamente medicale demonstrează că ”nu suntem singuri împotriva virusului şi că împreună, prin mobilizare şi cooperare, le putem fi de folos celor din prima linie”. Macedonschi a adăugat pentru DW: ”Situaţia actuală la Braşov este complicată din cauza numărului mare de cazuri noi... Va trebui să gestionăm mai bine situaţia printr-o comunicare mai bună a autorităţilor faţă de cetăţeni, ca să nu prindă pământ fertil discursul negaţioniştilor.”
Dar, lăsându-i pe politicieni, avertismentele medicilor şi ale biostatisticienilor au rigurozitate ştiinţifică şi, cu toate limitele existente, contează mai mult decât orice discuţii de salon sau studio de televiziune. Mărturie stau vorbele spuse pentru DW de doctorul Cristina Vecerdi, care, din ipostaza de coordonator al secţiei de primiri urgenţe, are contact direct cu suferinţa pacienţilor şi cu limitele actului medical în faţa acestei provocări: "Cred că evoluţiile statistice despre care auzim în fiecare zi sunt corecte. Mai avem o perioadă lungă de parcurs până vom scăpa de această pandemie. Important este cum gestionăm lucrurile, cum gestionăm şi la nivelul societăţii civile aceste lucruri. În populaţia generală sunt câteva măsuri minime care trebuie urmate, pentru a diminua efectele acestei pandemii: purtatul măştii şi spălatul pe mâini. Dacă sunt respectate, cu siguranţă vor reduce impactul cazurilor critice pe secţiile de terapie intensivă din România."
Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
