Noul Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori

Noul
Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori

Intrarea în vigoare a noului Cod Penal a scos din puşcării peste 100 de persoane    FOTO: Adevărul

Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul.

Intrarea în vigoare a noului Cod Penal a scos din puşcării peste 100 de persoane, iar alte 176 au fost mutate în centre de detenţie.

Concret, de noua lege mai favorabilă ar putea beneficia aproximativ 400 de deţinuţi, arată estimările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Cei mai avantajaţi vor fi minorii, sancţionaţi de acum înainte exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât şi neprivative de libertate.

Măsura, deşi agreată de specialişti, i-a scos din penitenciare pe ieşeanul Robert Ciobanu (24 de ani), condamnat la 20 de ani de închisoare pentru uciderea, în 2005, a unei fetiţe în vârstă de 7 ani, dar şi pe hunedoreanul Lucian Hoară (21 de ani), condamnat la nouă ani de puşcărie după ce, în 2008, a omorât-o pe prietena sa. Potrivit noului Cod Penal, cei doi vor fi transferaţi în centre de reeducare, instituţii ce pun accentul nu pe izolarea minorului, ci pe protecţia şi recuperarea acestuia într-un mediu securizant.

Evaluările psihologice, o necesitate

„Un om care a comis o asemenea crimă ar trebui să primească o pedeapsă severă, indiferent dacă a fost sau nu minor la acel moment. Trimiterea minorilor în centre de reeducare poate fi o măsură bună pentru cei mai mulţi,
dar sunt cazuri, ca şi acestea de faţă, care trebuie privite cu multă atenţie. Din punctul meu de vedere, este necesară evaluarea psihiatrică şi psihologică a acestor tineri pentru a vedea care sunt resursele lor de recuperare“, a declarat pentru „Adevărul“ profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).

Potrivit specialistului, internarea în centre de reeducare este mai eficientă decât menţinerea infractorilor în penitenciare.

„Acolo se învaţă foarte multe lucruri rele. Un minor care îşi petrece timpul printre deţinuţi devine un viitor client al infracţionalităţii. La noi, problema e că aceste centre de reeducare a minorilor sunt parcă uitate de Dumnezeu şi de soartă”, a completat Aniţei.

Profesorii pensionari i-ar putea educa pe minori

În opinia acestuia, este nevoie de o regândire a sistemului penitenciar. „Trebuie reevaluate poziţia, rolul şi activitatea acestor centre şi, în funcţie de asta, să se stabilească şi numărul necesar de specialişti. Spre exemplu, e nevoie de o echipă de cel puţin trei – patru psihologi“, susţine preşedintele CPR.

O altă soluţie în ceea ce priveşte lipsa de resurse umane o reprezintă voluntariatul, completează psihologul.
„Vorbim de foşti profesori sau foşti poliţişti care ar putea contribui la educaţia lor. Pensionarii constituie o comoară de nepreţuit, pe care nu o băgăm în seamă“, a mai spus Aniţei.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai atrage atenţia că foarte puţini dintre minorii aflaţi în sistemul penitenciar şi-au terminat studiile. „Mulţi nu au făcut şcoală deloc or a pune accent pe izolarea lor este total greşit, pentru că sunt şanse foarte mari să îi transforme în infractori. S-a demonstrat că în mediul penitenciar recidiva scade dramatic la cei din zona juvenilă dacă sunt implicaţi în activităţi profesionale, terapeutice sau fac diverse cursuri“, a explicat Bulai. Cu toate acestea, specialiştii susţin că cele mai subfinanţate departamente din ANP sunt cel de asistenţă medicală şi cel socio-educativ. „Sunt posturi de medici şi de sociologi blocate, ca să nu mai vorbesc de psihologi, care sunt consideraţi un adevărat lux“, a declarat pentru „Adevărul“ Maria Andreescu, directorul Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki.


În puşcărie se învaţă foarte multe lucruri rele. Un minor care îşi petrece timpul printre deţinuţi devine un viitor client al infracţionalităţii.
Prof. Mihai Aniţeim, preşedintele Colegiului Psihologilor

Doar două centre de reeducare în România

În România sunt doar două centre de reeducare care funcţionează în subordinea ANP. În cel de la Buziaş (Timiş) sunt internaţi 92 de tineri, din care 83 sunt băieţi şi 9 sunt fete, iar în cel de la Târgu Ocna (Bacău) sunt internaţi 71 de băieţi. În total, la noi în ţară sunt peste 33.000 de deţinuţi, doar 510 dintre aceştia având sub 18 ani.

Toni Greblă şi Marton Arpad, „ucigaşii“ interceptărilor

Fostul senator PSD, actual judecător la Curtea Constituţională, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de Procedură Penală posibilitatea interceptării tehnice înainte de începerea urmăririi penale, rămânând doar articolul care permite asta după începerea urmăririi penale, informează Mediafax.

Cei doi parlamentari au semnat un amendament pentru eliminarea alineatului (2) al articolului 137 din Codul de Procedură Penală propus de Guvern şi transmis Parlamentului. Textul abrogat în comisie preciza:

“Supravegherea tehnică se poate dispune cu privire la suspect sau inculpat. Interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, precum şi localizarea sau urmărirea prin GPS se poate dispune şi cu privire la o altă persoană dacă există o suspiciune rezonabilă că aceasta primeşte ori transmite comunicări de la suspect sau de la inculpat ori destinate suspectului sau inculpatului, că suspectul sau inculpatul foloseşte telefonul sau sistemul de comunicare al persoanei respective, sau punctul de acces al acesteia la un sistem informatic“.

A trecut de subcomisia condusă de Ponta

Amendamentul lui Toni Greblă şi Marton Arpad a fost adoptat în subcomisia pentru Codul Penal şi Codul de Procedură Penală condusă iniţial de Victor Ponta. A fost păstrat, însă, articolul 138, alineatul 1, devenit între timp articolul 140, la care făcea referire şi preşedintele Băsescu: “Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile (…)”.

După izbucnirea scandalului privind noua legislaţie penală, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă de corectare a Codului de Procedură Penală, care rezolvă problema interceptărilor.

Astfel, este prevăzut expres că, la orice sesizare, procurorul trebuie să înceapă urmărirea penală asupra faptei (in rem), chiar dacă autorul este cunoscut sau indicat, iar în această fază, poate dispune măsuri de supraveghere tehnică, fără a aduce acest lucru la cunoştinţa făptaşilor. Abia după strângerea probelor poate începe urmărirea şi asupra persoanei (in personam), act care trebuie adus la cunoştinţa suspectului.

Instituţiile care apar odată cu noul Cod

Prin adoptarea noului Cod Penal au fost introduse o serie de instituţii noi în sistemul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări importante instituţiilor deja existente în reglementarea
anterioară:

  • a fost introdusă instituţia zilelor-amendă în ceea ce priveşte pedeapsa amenzii, amenda devenind o alternativă viabilă la pedeapsa închisorii, putând fi dispusă în mai multe situaţii faţă de reglementarea anterioară, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii;
  • au fost introduse noi modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie, precum renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
  • s-a realizat reducerea unor pedepse, coroborată cu o mai bună individualizare a acestora;
  • s-a agravat regimul sancţionator al concursului de infracţiuni şi al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracţiuni, în privinţa pedepsei principale, se aplică sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix);
  • au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori;
  • s-a realizat extinderea şi eficientizarea pedepsei amenzii penale;
  • au fost introduse noi pedepse complementare constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată;
  • a fost regândit şi redimensionat rolul serviciilor de probaţiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare, acestea urmând a avea o intervenţie activă şi atribuţii sporite.

IAŞI - Cazul „Larisa“: criminalul scapă de puşcărie

Tribunalul Iaşi a decis, sâmbătă, eliberarea din penitenciar şi mutarea, pentru 15 ani, într-un centru de reeducare a lui Robert Ciobanu (24 de ani), cel care, în noiembrie 2005, a zguduit România după ce a ucis-o pe Larisa Chelaru (7 ani). După ce în 2006 a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, ieşeanul ar putea fi pus în libertate mai repede, din cei 15 ani de reeducare urmând să-i fie scăzută perioada deja executată.

Potrivit legii, în cazul pedepselor de peste zece ani, eliberarea condiţionată se poate face la executarea a cel puţin trei pătrimi din pedeapsă. În cazul lui Ciobanu, care a stat mai bine de opt ani în închisoare, eliberarea va putea fi discutată la începutul lui 2016. Cel mai probabil, criminalul urmează a fi dus la Centrul de Reeducare din Târgu Ocna (Bacău), unde condiţiile de cazare sunt mai bune şi unde va putea urma cursurile unei şcoli din incinta unităţii sau va putea părăsi instituţia în cadrul diferitelor programe educaţionale.

Dispărută pe 18 octombrie 2005, Larisa a fost găsită moartă două luni mai târziu din cauza anchetei prost făcute, care a produs şi mai multe victime. Astfel, un suspect s-a sinucis după ce a aflat că este bănuit de uciderea fetei. Aceeaşi soartă a avut-o şi tatăl copilei care şi-a luat zilele în timpul procesului, supărat că asasinul nu este tras la răspundere. ; Ionuţ Benea

HUNEDOARA - „Criminalul-emo“, trimis la reeducare

Şi Lucian Hoară (21 de ani), tânărul din Hunedoara care, în 2008, şi-a ucis fosta iubită în vârstă de 15 ani, a primit, sâmbătă, avizul magistraţilor prin care pedeapsa de nouă ani de închisoare i se înlocuieşte cu internarea într-un centru de detenţie, pentru reeducare. În următoarele luni, Hoară ar putea fi din nou liber, deoarece a executat deja mai bine de jumătate din pedeapsa primită pentru crimă.

Lucian Hoară a şocat o întreagă comunitate în iulie 2008, când i-a tăiat gâtul fostei sale iubite, Oana. Adolescentul, supranumit „criminalul-emo“, era cunoscut ca un adept al satanismului, iar porecla după care îl strigau apropiaţii şi cea folosită de el pe internet era Mammon, numele unui demon. Hoară a comis crima în camera sa, unde o invitase pe adolescentă. A ucis-o cu un cuţit de bucătărie, iar după comiterea crimei a ieşit din casă cu bicicleta. A aruncat arma crimei în râul Cerna, ce străbate Hunedoara. La scurt timp, a fost prins de poliţişti, iar în faţa anchetatorilor şi apoi a magistraţilor a recunoscut fapta. Daniel Guţă

SLOBOZIA - Mărturiile unui deţinut iertat de noul Cod Penal

Ilias Saban (31 de ani) este primul deţinut care, sâmbătă, a scăpat de după gratiile Penitenciarului Slobozia, conform noilor prevederi ale Codului Penal. Avea 19 ani când a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce a bătut şi tâlhărit, în plină stradă, o femeie.

Bărbatul, român de origine turcă, mai avea de executat trei ani de închisoare. Fără să fie aşteptat de rude sau de prieteni la ieşirea din puşcărie, Saban a plecat direct spre Gara Slobozia, căutând un tren spre Constanţa, oraşul natal. De la malul mării intenţionează să ajungă în Turcia, acolo unde este aşteptat de familie. Îşi doreşte ca viaţa de după ocnă să fie una liniştită, în care să practice meseria de sculer matriţer pe care a învăţat-o în timpul detenţiei. „Am primit o pedeapsă prea mare, dar mă bucur că, în sfârşit, sunt liber!“. ; Mădălin Sofronie

Codurile au stârnit reacţii dure

Intrarea în vigoare a celor două coduri – penal şi de procedură penală – a stârnit la sfârşitul săptămânii trecute un întreg val de reacţii. Printre reglementările reclamate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da posibilitatea procurorilor să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Astfel, o zi înainte de intrarea în vigoare a noului Cod, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului Ponta să opereze prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului modificări la Codul de Procedură Penală, menţionând că acestea au fost solicitate încă din luna septembrie a anului trecut.

La rândul lor, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au arătat îngrijoraţi de intrarea în vigoare a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură penală, arătând că „există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată“.

Şi avocaţii au criticat intrarea în vigoare a noii legislaţii. Astfel, potrivit decanului Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu, cheltuielile privind implementarea celor două noi coduri sunt „substanţiale“, depăşind 700 de milioane de lei. Mai mult, pregătirea profesională a magistraţilor şi a avocaţilor este insuficientă pentru aplicarea corespunzătoare a acestor coduri.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va aproba, miercuri, mici ajustări la Codul de Procedură Penală care vor clarifica şi problema interceptărilor. Însă ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a arătat că va propune unele modificări, dar nu şi pentru articolul care reglementează interceptările.

„Sunt câteva chestiuni care trebuie corelate, pentru a nu exista interpretări diferite. Din punctul de vedere al unor specialişti, e nevoie de o anumită clarificare. Cei care au lucrat la coduri spun că nu este nevoie şi că, aşa cum a fost redactat ansamblul actului normativ, lucrurile sunt destul de clare şi pot fi făcute şi interceptări“, a arătat Cazanciuc.


Pe aceeaşi temă:

Efectele noului Cod Penal. 120 de deţinuţi au fost deja eliberaţi. Alţi 170, internaţi în centre de detenţie

Mărturia unui deţinut iertat de noul Cod Penal: „Doamne, Dumnezeule, nu-mi vine să cred că sunt liber!“

UPDATE Autorul teribilei crime din Iaşi va fi eliberat de noul Cod Penal. Cazul „Larisa“: au fost ucişi doi oameni, iar şefii din Poliţie au fost schimbaţi

„Criminalul emo”, condamnat pentru uciderea unei eleve de 15 ani, va fi internat într-un centru educativ

Primul beneficiar al legii mai favorabile aplicate deţinuţilor din Bucureşti, un minor

Greblă, actual judecător al CCR, printre responsabilii cu amendarea Codului de procedură penală. Care este explicaţia iniţiatorilor

Totul despre noul Cod Penal

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările