Noul şef al Colegiului Medicilor: În cazurile de malpraxis, dauna fizică e cuantificabilă, cea morală nu. Asiguratorii sunt speriaţi că vor plăti

Gheorghe Borcean, noul preşedinte al Colegiului Medicilor din România, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ despre motivele pentru care erorile medicale sunt tot mai dese în sistemul românesc, dar şi despre motivele pentru care soluţionarea unui caz grav ajuns pe masa Colegiului durează între patru şi cinci luni.

Adevărul: Sunt tot mai dese cazurile precum cel din Argeş în care medicii pun un diagnostic greşit iar eroarea este fatală pentru pacient...

Gheorghe Borcean: Va trebui să aflăm ce s-a întâmplat acolo, să vedem rezultatele autopsiei, dar şi foile de observaţie întocmite de medicii pe care acum îi acuzăm cu toţii. Nu ştim încă ce au consemnat în foaia de observaţie clinică, ce analize au cerut şi cum s-a ajuns la decesul pacientului. Un astfel de caz, pentru care avem toată compasiunea, nu se judecă uşor. Dimpotrivă, judecata durează uneori şi câte patru, cinci luni, deşi intenţia noastră a fost întotdeauna de a scurta acest timp. De pildă, acest dosar se va judeca în Argeş, unde se va da o decizie de vinovăţie sau de nevinovăţie, urmată sau nu de o sancţiune. Cel mai probabil, decizia va fi contestată şi atunci va ajunge la noi. În cazul de faţă nu vom avea un rezultat final înainte de patru luni.

De ce durează aşa mult soluţionarea unui caz atât de grav?

Pentru că dacă medicii vor primi sancţiuni, cel mai probabil vor contesta decizia, iar dacă sancţiunea va fi prea mică, atunci contestaţia va fi depusă de familie. Ca să ne putem da seama de unde a pornit problema sunt necesare expertize şi contraexpertize după ce vedem şi analizăm dosarul. Vom aştepta îndelung rezultatul oficial al autopsiei medico-legale, cu confirmare şi cu validare de la comisia superioară de medicină legală.

Sunt în ultimul timp mai dese astfel de cazuri?

A analiza întreg sistemul sanitar în funcţie de o eroare accidentală este complet greşit. Asta pentru că anual, în România au loc un milion şi jumătate de internări, dar şi alte trei milioane de proceduri în ambulator sau diverse tratamente medicale. A aprecia că erorile de malpraxis sunt mai dese sau mai rare sau mai grave pe baza unui singur caz nu este relevant pentru sistem. Relevantă este activitatea întregului sistem. Este bine că aceste cazuri sunt puse pe tapet, însă modul în care presa le relatează este discutabil.

Totuşi, aceste cazuri, nu izolate, există...

Aşa este. Apariţia acestor cazuri nefericite ne atrage atenţia că ele sunt peste tot şi că sunt fie erori de fapt, erori de normă sau erori de pregătire.

A crescut numărul plângerilor venite de la pacienţi?

În fiecare lună intră în comisia superioară un număr de 18 – 20 de speţe, de obicei cele mai grave. Acestea sunt de departe cele care vorbesc despre cazurile chirurgicale, din ramuri precum chirurgie generală, ortopedie, chirurgie toracică, obstetrică.

Se discută despre o nouă lege a malpraxisului. Vine în sprijinul bolnavului?

Da, este atât în sprijinul pacientului, cât şi în sprijinul medicului, care nu va mai sta cu sabia lui Damocles deasupra capului. Adică se va renunţa la procesele penale, la cele civile, asta pentru că părţile pot cădea la înţelegere, iar asigurătorul este obligat să plătească. Pe de altă parte, statul vine şi oferă o garanţie cetăţenilor că vor primi daune dacă au fost prejudiciaţi. Pentru dauna fizică pot primi până la 150.000 de euro, în cazul specialităţilor chirurgicale, iar pentru cele medicale ajunge la 100.000 de euro.

Dar sunt limitate daunele morale...

Dauna fizică poate fi cuantificată, în schimb, cea morală nu poate fi cuantificată. Prin urmare, prejudiciul moral este limitat la 30.000 – 40.000 de euro, pe motiv că suferinţa şi durerea sunt greu de cuantificat, aşa e peste tot în lume. Legea a fost acceptată de toţi, mai puţin de asigurători, care au o nelinişte pentru că trebuie să plătească, ceea ce n-au făcut până acum. Doar în 10 – 15 cazuri au despăgubit pacienţii.

Va scădea numărul de cazuri de malpraxis?

Nu putem şti. Însă odată cu noua lege oamenii pot să îşi rezolve problemele în faţa mediatorului sau a comisiei de malpraxis, nu la televizor.

La televizor apar şi cazurile în care se condiţionează actul medical...

Acelea sunt cazurile care au fost judecate şi condamnate. Şi nu ne putem raporta doar la ele. Noi, ca şi Colegiu al Medicilor din România, suntem ferm împotriva condiţionării actului medical. În schimb, modul în care pacientul îşi manifestă aprecierea faţă de medic după o operaţie sau în urma unei consultaţii este o altă poveste. Nu este o condiţionare a actului medical. Apoi, există şi acel proiect de lege care prevede posibilitatea de a trata pacienţii în regim privat în spitalul de stat.

Îl vedeţi cu ochi buni? Nu este discriminatoriu?

Din punctul meu de vedere, acel proiect introduce recunoaşterea implicită a faptului că în ţară există medici buni şi medici mai puţin buni şi mai puţin performanţi. Acelaşi proiect recunoaşte în mod aproape explicit că cei care au bani se pot adresa acelor medici buni, iar cei care nu au bani ar putea beneficia de orice fel de servicii, oferite inclusiv de medici slab pregătiţi. Iar asta nu este în regulă. Legea prevede astăzi că pacientul este liber să îşi aleagă medicul la care vrea să meargă. Atunci, de ce ar fi nevoie să plătească pentru a ajunge la el? Va avea loc o segregare între categoriile de pacienţi cu bani şi cei fără bani şi ea se va petrece în spitalul public.

Adică pacienţii n-ar mai fi egali, deşi plătesc aceleaşi dări la stat.

Exact. Fiecare pacient are aceleaşi drepturi în faţa bolii, indiferent că stă în Capitală sau că stă în Botoşani. De ce să nu aibă dreptul să primească aceleaşi îngrijiri de sănătate numai în virtutea faptului că locuieşte în alt judeţ? Din păcate, acei şase miliarde de euro pentru Sănătate, dacă îi împărţim la 20 de milioane de locuitori, înseamnă 300 de euro pe cap de locuitor pe an, adică insuficient faţă de nevoile reale. Aici trebuie umblat.

Măsuri scandaloase după ce un copil de 8 ani a murit cu zile la Spitalul Curtea de Argeş

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Argeş a făcut publice, miercuri, primele rezultate ale anchetei desfăşurate la Spitalul Municipal Cutea de Argeş în urma căreia unitatea a fost amendată cu 10.000 de lei, iar doi medici au fost suspendaţi din activitate. Măsura a fost luată după ce, sâmbătă, Andrei Bogdan Turcu, un băieţel în vârstă de 8 ani, diagnosticat greşit cu enterocolită, a murit la o zi de la internare.
 
„Era o boală infecţioasă, iar pacientul trebuia transferat la un spital de specialitate. Spitalul Curtea de Argeş a fost sancţionat pentru încălcarea legii referitoare la managementul de caz şi nerespectarea măsurilor privind transferul pacienţilor cu boli infecţioase către unităţi de specialitate. Cei doi medici pediatri care au acordat asistenţă medicală şi au urmărit evoluţia pacientului sunt suspendaţi pe toată perioada cercetărilor. Ancheta noastră continuă, însă, în paralel a început şi o anchetă a Colegiului Medicilor Argeş”, a declarat, pentru „Adevărul”, Sorina Honţaru, directorul DSP Argeş.  
 
„Pacientul ar fi avut şanse”

Şi rezultatele autopsiei au făcut un pic de lumină în acest caz: copilul, greşit diagnosticat cu enterocolită acută, suferea de o puternică infecţie la plămâni şi inimă, iar o simplă radiografie, de care însă n-a avut parte, ar fi putut face diferenţa între viaţă şi moarte. „Au fost constatate deficienţe în acordarea asistenţei medicale. Dacă ar fi fost evitate, pacientul ar fi avut şanse. Nu pot declara mai mult, fiind vorba despre un dosar penal”, a precizat doctorul Dan Manu, Şeful Serviciului de Medicină Legală (SML) Argeş.

Reamintim că Andrei fusese internat vineri, 17 aprilie, când a ajuns la Camera de Primiri Urgenţe cu stări de vomă şi diaree. Medicii l-au consultat şi diagnosticat cu enterocolită acută, după care au decis internarea lui la Secţia de Pediatrie, instituindu-i tratament cu antibiotic, fără să-i facă analize, pe motiv că laboratorul funcţionează numai câteva ore dimineaţa. Când starea copilului s-a agravat, mama copilului a cerut ca fiul său să fie transferat la Spitalul Judeţean de la Piteşti sau trimis la un spital din Capitală. Medicii au refuzat, însă, transferul, iar copilul a murit în braţele mamei, implorând-o, cu ultimele sale puteri, să-l ajute.
 
La demararea anchetei DSP, medicul Sanda Cernat a afirmat că a pus diagnosticul în baza examenului clinic şi a explicat că, dacă ar fi existat indicii că starea copilului este gravă, ar fi decis imediat transferul la o altă unitate. Numai că, din punctul său de vedere, aceste indicii n-ar fi existat. Familia lui Andrei a depus plângere penală la Parchet împotriva cadrelor medicale pe care le acuză de omor din culpă şi neglijenţă în serviciu.

Tot ieri, peste 100 de persoane, cu fotografia lui Andrei în mână, au participat la un marş organizat la intrarea în Spitalul Municipal Curtea de Argeş, pentru a atrage atenţia asupra deficienţelor sistemului. „Copilul a murit cu zile. I s-a pus un diagnostic total greşit. A fost omorât de ignoranţa, de indiferenţa cu care a fost tratat şi de nepăsarea faţă de semeni. A fost omorat de incompetenţă, de un sistem bolnav şi putred”, a scris Corneliu Ion Turcu, unchiul copilului pe pagina de Facebook pe care a fost anunţată organizarea marşului din faţa spitalului.

20% din medicii reclamaţi au fost sancţionaţi în ultimii 9 ani

Pe masa Comisiei Superioare de Disciplină (CSD) din cadrul Colegiului Medicilor din România (CMR) au ajuns în ultimii nouă ani 1.600 de dosare ale unor medici care au fost reclamaţi de pacienţi. La comisia naţională au ajuns strict cazurile care nu au putut fi rezolvate de colegiile teritoriale, a arătat doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele CMR. Din cei 1.622 de medici intimaţi, doar 308 au fost sancţionaţi, adică mai puţin de 20%. Cele mai multe sancţiuni, 51 la număr, au fost date în anul 2008, subliniază raportul organizaţiei profesionale.

În ceea ce priveşte anul 2014, 192 de medici au ajuns în atenţia membrilor Comisiei Superioare de Disciplină din CMR. Referitor la specialităţi, cele mai multe dosare au aparţinut unor medici chirurgi, urmate de medici de familie, respectiv de medicii specializaţi pe obstetrică ginecologie.

Chirurgii şi ginecologii, sancţionaţi

Sancţiuni au primit doar cinci chirurgi, şapte ginecologi, un medic de familie, un oncolog şi un anestezist. Restul doctorilor au scăpat cu mustrare, avertisment, vot de blam şi amendă. Doar în două cazuri, Colegiul Medicilor din România a luat decizia de a ridica, pe o perioadă de la trei la şase luni, dreptul de liberă practică a unor medici. În perioada 2010 – 2014, Colegiul Medicilor a primit 469 de plângeri, care au implicat peste 600 de cadre medicale. Doar în 13% din cazuri s-au aplicat sancţiuni, iar jumătate dintre acestea au fost avertismente şi mustrări. În prezent, Comisia de Disciplină din CMR funcţionează ca un organism separat.

Cine este Gheorghe Borcean

Medicul Gheorghe Borcean (62 ani) a absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara în 1978. A fost directorul Spitalului din Caransebeş între anii 1989 - 2006 şi a fost vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România în perioada 1998 - aprilie 2014. Gheorghe Borcean este medic chirurg din 1989, iar în 2005 a obţinut a doua specializare, în ortopedie şi traumatologie. Medicul are competenţe în management sanitar, iar în anul 2014 a obţinut specializarea în medicină legală, conform CV-ului său. Doctorul Borcean a fost o perioada îndelungată şeful Comisiei Juridice din cadrul Colegiului Medicilor din România, devenind şeful organizaţiei profesionale pe 17 aprilie 2015, fiind înregistrat un singur vot „împotrivă”.