Noi probleme pentru şeful Senatului. Când va afla Tăriceanu dacă poate fi anchetat pentru luare de mită

Călin Popescu-Tăriceanu. FOTO Inquam Photos

Cererea de ridicare a imunităţii pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu va fi luată în discuţie de către conducerea Senatului, cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare. Pe de altă parte, prevederile Regulamentului Senatului ar putea duce la un care să aibă loc spre finalul acestei sesiuni parlamentare.

Dosarul în care apare şi numele preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este anchetat de procurorii antcorupţie la cererea autorităţilor austriece. „Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma conexării a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece”, arată DNA. Concret, susţine sursa citată, Tăriceanu ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008 – pe vremea când era premier, foloase materiale în valoare de aproximativ 800.000 dolari de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, „astfel încât să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie".

„Suma ar reprezenta un comision de 10% din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, susţin procurorii. În acest dosar se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită. În ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, actualmente senator, în conformitate cu prevederile legale, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului. „Am văzut informaţiile care s-au vehiculat în ultimele ore şi pot să fac câteva precizări. Hotărârea de Guvern care a aprobat contractul de furnizare de licenţe Microsoft a fost adoptată în 2004 înainte ca eu să devin prim-ministru. Pe timpul mandatului meu, Guvernul a dat o hotărâre în baza căreia să se facă inventarierea licenţelor Microsoft având în vedere că licenţele erau utilizate, nu se plătise contravaloarea lor şi noi eram într-o situaţie de ilegalitate, practic, pentru că nu plătisem folosirea”, a declarat, miercuri seara, preşedintele Senatului. El a adăugat că nu este de acord şi se va opune unei iniţiative pentru amnistie şi graţiere pe motiv că dacă ar susţine aşa ceva ar putea fi acuzat că o face pentru interesul propriu.

Între timp a decis să-şi anuleze şi participarea la congresul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa de la Madrid, întâlnire pentru care îşi luase şi concediu.

Ajunge la mâna PSD

Cererea de ridicare a imunităţii pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu va fi luată în discuţie de către conducerea Senatului, cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare. Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, va ajunge astfel  la mâna PSD în condiţiile în care social-democraţii au jumătate dintre senatori. Astfel, după ce preşedintele Senatului a fost cel care a ţinut în şah mai multe proiecte ale coaliţiei, acum acesta se vede pus în situaţia de a fi cel care depinde de sprijinul partenerilor. Potrivit aritmeticii din Senat, PSD are 71 de aleşi din totalul de 136 de parlamentari. Pentru trecerea unei moţiuni e necesar votul a 50% plus unul dintre senatorii prezenţi, adică de 69 de aleşi în cazul în care sunt toţi la votul din plen, ceea ce înseamnă că social-democraţii vor fi cei care fie îl vor lăsa pe Tăriceanu să-şi apere cauza ca orice om de rând, fie nu vor permite începerea urmăririi penale a acestuia.

Calendarul cererii DNA

Votul final ar putea fi dat spre sfârşitul acestei sesiuni parlamentare sau chiar în cealaltă sesiune. Motivul: Regulamentul Senatului permite tergiversarea procedurilor privind un vot pentru ridicarea imunităţii unui parlamentar. Astfel, după ce e trimisă la Senat cererea DNA, aceasta trebuie prezentată de preşedintele forului sau de către un vicepreşedinte Biroului Permanent. Apoi, cererea DNA e trimisă pentru analiză de la Biroul Permanent la Comisia juridică din Senat. În Regulament nu e precizat un număr de zile în care să se dea raport pozitiv sau negativ de această comisie. Ulterior, după ce primeşte raportul de la Comisia juridică, Biroul Permanent e obligat să trimită documentul plenului pentru dezbatere şi aprobare în termen de 15 zile de la depunerea raportului.

Singura cerere a DNA trimisă la Senat în această legislatură a fost pentru ridicarea imunităţii ministrului
Viorel Ilie, senator al ALDE. De la anunţul DNA privind trimiterea cererii către Senat şi până la votul decisiv au trecut aproape 40 de zile, iar coaliţia PSD-ALDE nu a tras de timp la maximum.

4 ani de la deschiderea dosarului „Microsoft“

Vestea că procurorii cer aviz pentru anchetarea lui Tăriceanu vine la patru ani de la declanşarea mega-anchetei „Microsoft”. Potrivit anchetei, trei guverne, cel puţin zece miniştri şi trei prim-miniştri au avizat timp de zece ani unul dintre cele mai mari contracte din istoria României moderne, ce s-a dovedit o uriaşă pagubă. Procurorii susţin că varianta de program din 2003 putea fi cumpărată la preţ de patru ori mai mic în 2004.

Concret, în septembrie 2003, Guvernul României încheie un acord-cadru cu Microsoft pentru cumpărarea, cu preţ avantajos, redus cu 50 la sută, a 50.000 de licenţe pentru computerele din toată administraţia publică centrală. De acestea ar fi beneficiat 29 de instituţii, printre care ministerele de Interne, Justiţie, Sănătate, Finanţe, Institutul Naţional de Statistică şi Parchetul General. „Parteneriatul Strategic între Guvernul României şi Microsoft” era semnat de oficialii de atunci: prim-ministrul Adrian Năstase, ministrul Tehnologiei şi Informaţiei, Dan Nica, ministrul de Externe, Mircea Geoană, cel al Integrării, Hildegard Puwak, şi şeful secretariatului general al Guvernului, Şerban Mihăilescu. O lună mai târziu, Fujitsu Siemens Computers, în calitate de pretins unic distribuitor al licenţelor Microsoft în România, şi firma Microsoft România fac o ofertă concretă Guvernului. Cele două companii avansează o propunere comună: să vândă statului cu 42 de milioane de dolari cele 50.000 de licenţe. Oferta era semnată de Claudiu Florică - director al Fujitsu Siemens Computers România, şi de Silviu Hotăran - director general al Microsoft România. Ministerul Finanţelor decide că nu are fondurile necesare pentru cumpărarea licenţelor şi caută o sursă de bani. Cu trei zile înainte de expirarea ofertei de cumpărare primită de Guvern, Fujitsu Siemens Computers şi Microsoft România propun Ministerului Comunicaţiilor închirierea de licenţe pentru 5 ani. Prin noua propunere, Fujitsu Siemens Computers cere 43,6 milioane de dolari pentru închirierea licenţelor Microsoft pe 5 ani. Deci mai mult cu un milion şi jumătate de dolari decât pentru prima variantă. Însă, Fujitsu Siemens Computers îşi arată şi disponibilitatea să finanţeze cu 11 milioane de dolari Guvernul României pentru încheierea contractului.

Executivul decide închirierea licenţelor Microsoft pentru 5 ani şi încheierea contractului de finanţare cu Fujitsu Simens Computers.

Înţelegerea pentru închirierea licenţelor este continuată de toate guvernele ce au urmat până în 2013. În perioada mandatului de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Guvernul a emis trei hotărâri pentru prelungirea contractului cu Fujitsu Siemens prin acte adiţionale. Unul dintre acestea deleagă Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei să facă acest lucru. Ministerul primeşte prin Hotărâre de Guvern abilitatea de a încheia actul adiţional cu Fujitsu Siemens pentru 26.172.156 de dolari, contravaloarea a aproximativ 39.00 de licenţe.

În acelaşi document se arată că plata se efectuează, pentru Guvernul României, din bugetul de stat, într-o singură tranşă, în trimestrul I al anului 2009, dar nu mai târziu de 31 martie 2009, în limita sumelor aprobate prin lege pe anul 2009 cu această destinaţie în bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Toate actele normative prin care s-au dat banii au si semnăturile lui Călin Popescu Tăriceanu, Karoly Borbely – ministru al Comunicaţiilor, Anton Anton - ministrul Cercetării şi Varujan Vosganian, ministul de Finanţe.