Procurorul general cere aviz pentru anchetarea lui Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Victor Stănculescu, în dosarul „Mineriada”. Noi audieri

Mai multe persoane sunt aşteptate, joi, la Parchetul General pentru a fi audiate în dosarul „Mineriadei” în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii. Printre cei care vor ajunge astăzi în faţa magistraţilor se numără şi Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului în anii 90. Procurorii cer aviz de la Administraţia Prezidenţială pentru anchetarea lui Petre Roman, Victor Atanase Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu.

UPDATE Fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre a fost, joi, la Parchetul instnaţei supreme, fiind citat în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Gheorghe Dobre, care în iunie 1990 era director al Regionalei CFR Craiova, a fost citat de procurori în dosarul Mineriadei, în care joi au venit să li se aducă la cunoştinţă că au calitatea de suspect Emil Cico Dumitrescu, Cazimir Ionescu şi Miron Cozma.

Acesta nu a făcut nicio declaraţie nici la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi nici după ce a fost în faţa procurorilor.

Ce spunea Dobre în 2005

În iunie 2005, Gheorghe Dobre, atunci ministru al Transporturilor, a respins informaţiile privind implicarea sa în venirea minerilor la Bucureşti, în iunie 1990. Dobre spunea atunci că dispoziţia privind trenurile care transportau mineri nu putea fi luată decât de la Bucureşti, şi nu la nivelul funcţiei pe care o avea el.

"În luna iunie 1990, eram director general la regionala Craiova. Aşa cum se ştie deja, trenurile care au dus minerii în Bucureşti au plecat din Petroşani, de pe raza regionalei Timişoara. Regulamentele căii ferate nici în 1990 şi nici în 2005 nu permiteau şi nu permit implicarea unui director de pe o regională în formarea şi plecarea trenurilor de pe altă regională. Pe raza regionalei Craiova, toate trenurile care au circulat în ziua de 13 iunie 1990 au circulat regulamentar. Trenurile suplimentare (cum este şi cazul trenurilor ce transportau mineri) aveau dispoziţie de circulaţie de la Bucureşti, transmisă către regionala Timişoara, prin care se stabilea ruta de circulaţie a acestor trenuri", arăta atunci Dobre.

Gheorghe Dobre preciza că, în urma incidentului din 13 iunie 10990, în care inginerul Ion Mănucu a oprit curentul între orele 20.50 şi 22.15, pe o secţie de circulaţie a regionalei Craiova, s-a format o comisie de anchetă. În urma cercetării, s-a propus desfacerea contractului de muncă a inginerului Ion Mănucu, pentru abatere disciplinară gravă de la instrucţiile de serviciu în vigoare. Directorul Regionalei era singura persoană care putea semna o astfel de decizie, afirma ministrul, răspunzând astfel acuzaţiei privind concedierea inginerului. Ion Mănucu a oprit atunci curentul pentru a împiedica minerii să ajungă la Bucureşti.

Solicitarea Procurorului General

Procurorul General al României a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Petre Roman, Victor Atanase Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri, potrivit unui comunicat al Ministerului Public.

Potrivit procurorilor, faptele reţinute în sarcina acestora formează obiectul dosarului cunoscut generic „Mineriada din iunie 1990” aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.   

"Facem precizarea că, deşi faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă şi imediată aplicare), procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă şi în cauza de faţă", se arată în comunicatul procurorilor.

De altfel, arată sursa citată, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale.

Cazimiri Ionescu, suspect

Cazimir Ionescu a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, el declarând că are calitatea de suspect, deşi nu s-a implicat în coordonarea mineriadei şi abia acum a aflat că în 13 iunie 1990 au murit patru oameni. Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) în iunie 1990, a declarat, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că procurorii militari i-au adus la cunoştinţă faptul că are calitatea de suspect şi că urmează să primească dosarul în care sunt menţionate capetele de acuzare.

"Sunt suspect în cazul mineriadei şi urmează să primim dosarul cu capetele de acuzare în care apar suspiciunile în privinţa posibilităţilor mele de a fi participat în vreun fel la luarea unei astfel de decizii", a spus Cazimir Ionescu.
El a afirmat că din poziţia pe care o avea atunci, de vicepreşedinte al CPUN, nu ar fi putut participat la luarea unei decizii în privinţa organizării mineriadei şi, mai mult, abia acum a aflat că în 13 iunie 1990 au murit patru oameni.
"Noi abia acum aflăm că au fost patru morţi, de fapt. Nu ştiu exact care este cauza decesului, cu atât mai puţin aş putea să ştiu cine anume a făcut acest lucru. Asta urmează să se afle", a spus Ionescu.

Miron Cozma: ''A fost un grup organizat"

Referitor la o declaraţie dată de Petre Roman, care a spus că în 14 iunie Cazimir Ionescu ar fi participat la o întâlnire restrânsă, la care ar fi fost prezente persoane din conducerea CPUN, acesta a spus că nu ştie despre ce întâlnire este vorba şi crede că "domnul Petre Roman are probleme cu memoria".
"Nici măcar nu ştiu de acea întâlnire. De altfel, dacă vă aduceţi aminte, eu am fost unul dintre cei care s-au opus la înfiinţarea FSN. În virtutea acestui fapt, nu am fost niciodată membru FSN", a precizat Cazimir Ionescu.
Acesta a mai spus că nici nu s-a întâlnit cu minerii, cu excepţia unui singur moment, în care a oprit maşina şi a intervenit pe motiv că se îndreptau către Ambasada SUA. "Asta e tot ce am reuşit să fac", a adăugat Cazimir Ionescu.

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a susţinut, joi, la Parchetul General, că, procedural, procurorii nu fac altceva decât să respecte legea cu privire la ancheta în dosarul "Mineriada" şi a subliniat că CEDO s-a pronunţat deja în privinţa sa, declarându-l nevinovat.

 ''A fost un grup organizat. (...) Nu toţi oamenii sunt la fel, nici minerii nu sunt la fel (...) Dacă au venit, aceia să răspundă. Au venit conduşi de autorităţi — Petre Roman, Voican Voiculescu, Ion Iliescu, (...) securistul Nicolae Cămărăşescu. (...) Miron Cozma nu a venit nici cu primul tren, nici cu al doilea (...), a fost adus în ultimul tren. (...) Parchetul, procedural, nu face altceva decât să respecte legea. Eu mă consider nevinovat şi a spus-o şi CEDO. (...) De-a lungul vremii nu există nicio reclamaţie împotriva mea. Am luat bătaie din cauza lui Marian Munteanu. A spus (...) că i-am salvat viaţa lui şi unei domnişoare'', a declarat Cozma. El a ţinut să arate că inculpaţi în acest dosar sunt ''Armata, Internele şi Serviciile''.

 

Miron Cozma, la audieri

Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, a venit, joi, la Parchetul instanţei supreme, fiind citat de procurorii militari în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu şi Emil Cico Dumitrescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Miron Cozma a spus, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), că deocamdată nu poate da detalii privind motivul citării sale, dar că va face mai multe declaraţii după ce va afla ce vor să îi aducă la cunoştinţă procurorii.

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a declarat că a fost citat marţi, telefonic, să se prezinte joi la PICCJ, precizând că, cel mai probabil, a fost chemat în calitate de suspect.

Miron Cozma a mai spus că urmărirea penală a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei reprezintă "o mare realizare" pentru el şi pentru mineri, iar în declaraţia pe care o va da la Parchet, va cere tragerea la răspundere a tuturor "complicilor".

"Asta am cerut şi eu de-a lungul vremii (ca Ion Iliescu să fie urmărit penal - n.r.). Pentru mine şi mineri, o considerăm o mare realizare. Merită să fie judecat şi condamnat. Încadrarea prealabilă - de crime împotriva umanităţii - mi se pare încadrerea absolut normală, pentru că acţiunea de acolo a fost înăbuşită în sânge", a spus Miron Cozma.

Ce a declarat Cico Dumitrescu

Emil Cico Dumitrescu a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii. La ieşirea din sediul instituţiei el a declarat că este suspect în acest caz.Generalul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, fost consilier al lui Ion Iliescu, a ajuns la Parchetul General în jurul orei 9.45.

Înainte de a intra în sediul instituţiei, aceasta a declarat că nu poate ajuta „prea mult” în acest caz, deoarece el a fost sunat de Ion Iliescu. care nu dădea de alţi şefi, care i-a spus să ia mai mulţi poliţişti şi să meargă în faţa Poliţiei Capitalei unde erau tineri violenţi. Acesta a precizat că s-a dus în locul cu pricina, însă nu era nimic acolo.

La audieri s-a prezentat joi şi Cazimir Ionescu care făcea parte din conducerea Frontului Salvării Naţionale şi apoi a fost vicepreşedinte al Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN).

Mai multe persoane sunt aşteptate, joi. în faţa procurorilor Parchetului General pentru a da explicaţii în dosarul „Mineriada”. Printre acestea se numără şi Miron Cozma, fostul lider al minerilor. Acesta a declarat miercuri că a fost citat telefonic pentru a se prezenta joi la Parchet.

„Eu miercuri am fost citat telefonic de către Procuratura Generală şi joi am să merg acolo şi voi lua citaţia oficială pentru că nu pot să cred tot ceea ce mi se spune pe telefon. Voi fi prezent joi la Parchetul General pentru a lua citaţia în calitatea pe care mi-o conferă, cel puţin din câte mi s-a spus, e o calitate de suspect şi mi se pare normal ca nici măcar Miron Cozma să nu fie crezut până la urmă, că ăsta e rolul anchetei, ca toată lumea să îşi probeze nevinovăţia şi bineînţeles să răspundă de faptele lor în instanţă”, declara Cozma miercuri.

Dosarul „Mineriada”: Cercetări pentru crime împotriva umanităţii

Procurorii Parchetului General au anunţat, miercuri, că în acest caz s-a schimbat încadrarea juridică şi n prezent se fac cercetări pentru crime împotriva umanităţii, urmând să fie audiate persoane care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice.

Primii care au aflat că au calitatea de suspecţi în dosarul „Mineriada” au fost Ion Iliescu, fostul preşedinte, şi fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu. Mai exact, cei doi au fost chemaţi miercuri la sediul Parchetului General şi au fost informaţi că sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990. 

Tot miercuri la Parchetul General a fost citat şi fostul ministru Victor Atanasie Stănculescu. Deşi a fost chemat în calitate de suspect, procurorii nu i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal. Potrivit unor surse judiciare, procurorii urmează să ceară aviz de la Administraţia Prezidenţială pentru începerea urmăririi penale în cazul lui deoarece a avut calitatea de ministru în perioada 1990-1991.

Ce a făcut Iliescu între 13 şi 15 iunie 1990

În faţa acuzaţiilor care i s-au adus pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu a pus mereu accent pe ziua de 13, aruncând vina pe “bandele de huligani” care au terorizat Bucureştiul şi care au provocat toate escaladările ulterioare, inclusiv venirea minerilor.

„Lumea, domnule, era speriată şi îngrozită. Din oraş se ridicau coloane de fum. Poliţia n-avea autoritate, era timorată. Armata a ezitat şi a intervenit târziu de tot. Abia după ora 10 noaptea a depresurat Ministerul de Interne. Deci se crease un vid de putere. Nu existau forţe de ordine care să mai ţină în frâu dezlănţuirea asta de ură. Şi dacă n-ai forţă organizată, ăştia, huliganii, îşi fac de cap. Adică... nu vi se pare grav ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie? Voi căutaţi motivaţii de partea Puterii şi pentru 13 iunie şi pe urmă puneţi accentul pe Mineriadă. E o ticăloşie“, declara Iliescu într-un interviu pentru „Adevărul“.   

De ce a ieşit Armata?

Violenţele din acele zile au început din dimineaţa de 13 iunie, când forţele de ordine au descins în Piaţa Universităţii şi i-au arestat pe greviştii foamei care se aflau în corturile din faţa Teatrului Naţional.

Spre prânz, în zonă s-a închegat o mişcare de protest care cerea eliberarea arestaţilor. Forţele de ordine au intervenit din nou şi lucrurile au degenerat. S-a aruncat cu sticle incendiare în Ministerul de Interne şi câteva autobuze au fost cuprinse de flăcări chiar în centrul Capitalei. 

Ulterior, regizorul Stere Gulea a prezentat o înregistrare audio care dovedea că incendierea autobuzelor a fost parte a unei înscenări puse la cale chiar de către cei aflaţi la putere. Generalul Gheorghe Diamandescu, şeful Inspectoratului General de Poliţie, îi raporta lui Mihai Chiţac, ministrul de Interne: „Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea, vă rog să informaţi”. 

Sub pretextul că Bucureştiul este în pragul anarhiei, puterea FSN-istă a scos armata din cazărmi. Jurnalul acţiunilor de luptă al garnizoanei Bucureşti, extras din arhive în 1997, arăta că Ion Iliescu a cerut personal ca armata să intervină. Militarii au deschis focul în zona Ministerului de Interne şi patru persoane au fost ucise. Lor li se adaugă un tânăr înjunghiat în zona Televiziunii şi un bărbat care a făcut infarct în Piaţa Universităţii. Aceştia sunt morţii recunoscuţi oficial din 13-15 iunie, autorităţile susţinând că venirea minerilor nu s-a soldat decât cu răniţi.  

„Au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor”

În aceeaşi seară de 13 iunie, Ion Iliescu a avut şi o intervenţie la Televiziune, afirmând că Bucureştiul este ocupat de bande legionare şi solicitând populaţiei să apere democraţia. „Sunau cetăţenii la Televiziune: «Ce faceţi domnule? Ce se întâmplă? Am ales. Cine sunt ăştia? Cum de nu există forţă care să-i oprească?». Şi atunci am făcut apel la populaţie spunând că ne aflăm într-o situaţie excepţională şi populaţia trebuie să sprijine factorii de ordine“, se explica Ion Iliescu în acelaşi interviu acordat pentru „Adevărul“.

Cei care au ascultat îndemnul preşedintelui şi s-au grăbit să ajungă în zona Televiziunii au fost întâmpinaţi de cordoane de militari, luaţi la bătaie, filmaţi şi prezentaţi ca huligani care vor să atace Televiziunea. Pe imaginile video rămase de atunci, unul dintre cei bătuţi şi închişi în subsolul Televiziunii afirmă cât se poate de răspicat: „Eu am venit organizat, domnule. Ne-au adus de la Ploieşti, de la FSN“. 

A doua zi, pe 14 iunie, au ajuns în Bucureşti şi minerii din Valea Jiului. Ion Iliescu i-a întâmpinat în Piaţa Victoriei şi le-a transmis să se îndrepte spre Universitate şi să o ocupe. Întrebat de ce nu le-a transmis ortacilor că lucrurile se liniştiseră şi că se pot întoarce acasă, Iliescu ne-a declarat: „Ei, cum? Ar fi fost nefiresc! Ce ar fi zis oamenii ăia: «Păi abia am venit să apărăm oraşul şi voi...»?“. 

Minerii au ocupat Piaţa Universităţii şi au bătut cu bâtele sute de oameni nevinovaţi, dintre care mulţi au rămas schilodiţi pe viaţă. „Violenţele generează la rândul lor violenţe. Nu pot fi aprobate niciun fel de violenţe, indiferent din partea cui ar fi. Eu nu am aprobat violenţele minerilor. Dar violenţele minerilor nu erau cauza, ci erau efectul. Deci cauza declanşării violenţei a fost generată de cei care au provocat evenimentele din 13 iunie“, mai declara Iliescu. 

Pe 15 iunie, minerii au fost adunaţi la Romexpo şi Ion Iliescu le-a ţinut un discurs de mulţumire. În interviul acordat reporterilor „Adevărul“, fostul preşedinte afirma că ortacii meritau să li se arate recunoştinţă: „Da, au meritat. Ei au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor Capitalei... Era un act de solidaritate civică. Nu întâmplător bucureştenii i-au aplaudat“.

Ofiţeri SRI – implicaţi în venirea minerilor

Acuzat la rândul său de crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, că ofiţerii de informaţii s-au implicat în evenimentele din 13-15 iunie 1990. „S-a dovedit că au fost nişte ofiţeri de informaţii, care aparţineau din păcate SRI-ului şi care s-au implicat în aducerea minerilor. S-au implicat şi au favorizat, dar au fost duşi în faţa justiţiei şi pedepsiţi. Aici este, într-adevăr, şi răspunderea SRI-ului. N-am declarat vreodată public că n-am avut niciun amestec, pentru că nu se putea“, a afirmat Măgureanu.