„Noaptea, ca hoţii“, la Ministerul Justiţiei - faza  pe avize distruse şi furate

„Noaptea, ca hoţii“, la Ministerul Justiţiei - faza  pe avize distruse şi furate

Florin Iordache la dezbaterea de la ministerul justiţiei privind graţierea şi amnistia FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Un aviz cu observaţii şi propuneri emis de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), care ar fi putut bloca OUG 13/2017 de modificare a Codurilor Penale, a fost distrus în Ministerului Justiţiei. Originalul acestui document a fost sustras, tot din Ministerul Justiţiei.

Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache (56 de ani), voia să modifice mai multe prevederi din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi să promoveze o lege a graţierii, potrivit procurorilor DNA care au refăcut cronologia nopţii de 31 ianuarie în care Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 13. Ancheta a scos la iveală că Iordache a intenţionat iniţiat să dezincrimineze total infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Mai mult, fostul ministru a vrut modificarea conflictului de interese şi a faptelor de corupţie directă (darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă), dar şi a procedurii de sesizare a parchetelor (plângerea şi denunţul).

Toate aceste detalii apar în ordonanţa DNA, prin care ieri dosarul a fost declinat la Parchetul General. Practic, procurorii au clasat partea care atrăgea competenţa DNA: infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Una dintre pistele anchetei viza politicieni care şi-ar fi exercitat influenţa pentru a promova, în seara de 31 ianuarie 2017, OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, pentru a favoriza mai multe persoane urmărite penal sau judecate. Aceste lucruri nu s-au confirmat în timpul anchetei.

Declinarea dosarului

Însă ancheta a scos la iveală alte surprize care nu sunt însă de competenţa DNA şi de aceea procurorii anticorupţie au trimis cazul la Parchetul General pentru continuarea cercetărilor pentru infracţiunile de favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.
Concret, DNA susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), condus de Graţiela Gavrilescu (ALDE), în care proiectul OUG 13/2017 primea, cu foarte puţin timp înainte de adoptarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.

Cronologia sau cum s-a ajuns la „noaptea ca hoţii“

Procurorii au explicat ieri pas cu pas cum s-a ajuns aici.

16 ianuarie. Ministrul Justiţiei de atunci Florin Iordache a prezentat specialiştilor din subordine un document ce conţinea modificările pe care le voia la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală: dezincriminarea unor infracţiuni şi schimbarea unor prevederi privind infracţiunile de corupţie directă. Intenţia ministrului era ca aceste modificări să apară într-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG) pe care să o promoveze în şedinţa de Guvern din 18 ianuarie. Experţii din minister i-au transmis însă lui Iordache că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea unei OUG.

17 ianuarie. Cu toate acestea, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea codurilor, precum şi cu privire la graţiere. S-a renunţat însă la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie directă, deoarece specialiştii din MJ au atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.

18 ianuarie. Proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, aşa cum se intenţionase iniţial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ) pentru a se transmite opinii. S-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judiciar. A fost şi prima zi de proteste după ce presa a aflat şi a dezvăluit parte dintre modificările pe care Guvernul urma să le aducă Codului Penal. 5000 de oameni au ieşit în Piaţa Victoriei din Capitală.

25 ianuarie. Între timp, specialiştii MJ au centralizat opiniile cerute de la instituţii, majoritatea fiind critice, mai ales că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a justifica urgenţa prin adoptarea unei OUG. Inclusiv angajaţii din minister au transmis 6 note prin care exprimau critici dure.

31 ianuarie. La ora 17.00, Ministerul Justiţiei a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea codurilor de la cele 5 ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Şedinţa de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), referitor la proiectele de buget. OUG de modificare a Codurilor penale nu figura pe ordinea de zi. La ora 19.45 au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizele de la Interne şi de la Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare. CSM avea termen de emitere al avizului pe 1 februarie deşi pe 31 ianuarie îi fusese cerută părerea. La rândul lor, cei de la Ministerul de Externe nu au transmis un aviz formal, ministrul Teodor Meleşcanu semnând proiectul chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

La ora 20.00, MRP a trimis la MJ un aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. În esenţă, era criticată nemotivarea urgenţei proiectului de OUG. În această situaţie, potrivit metodologiei, proiectul trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP, alternativa fiind de renunţare la adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Penal. Între orele 20.00 şi 21.00, reprezentanţii MJ au avut mai multe discuţii tensionate cu cei din MRP, cei din urmă fiind convinşi să emită un al doilea aviz. Acesta era favorabil şi avea eliminate toate pasajele critice.

Cum au fost distruse documentele

Ora 21.00 Începe şedinţa de Guvern, iar ordinea de zi este suplimentată cu Ordonanţele de modificare a codurilor. Expunerea lui Iordache a durat 2-3 minute, proiectul OUG nr 13/31 ianuare 2017 a fost aprobat, constatându-se formal existenţa avizelor:  cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii MJ chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul ministerului a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Procurorii DNA arată că primul aviz, trimis prin fax de la MRP, a fost distrus în Ministerul Justiţiei. Documentul original al acestui aviz, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, „a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei”. Anchetatorii au mai descoperit falsuri în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei, dar şi la alte documente din minister.

Ce spun miniştrii de la Justiţie

Fostul ministru interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a declarat, ieri, că nu ştie nimic despre dispariţia unui aviz din Ministerul Justiţiei privind adoptarea OUG 13, în perioada în care instituţia era condusă de Florin Iordache. „Nu ştiu, este pentru prima dată când aud aşa ceva. Dacă sunt asemenea întrebări, cei care sunt îndrituiţi vor răspunde acestor întrebări, eu nu speculez”, a spus Ana Birchall, la Ministerul Justiţiei, după predarea mandatului noului ministru Tudorel Toader.

La rândul lui, actualul ministru a declarat cu privire la modul de adoptare a OUG 13, că orice experienţă nu este numai negativă, ci are şi lucruri pozitive, putând fi trase învăţăminte atât din ce este bun, cât şi din ce este mai puţin bun. Toader a explicat că va iniţia un proiect de lege pentru a pune în acord legislaţia penală cu deciziile Curţii Constituţionale, după ce vor fi inventariate toate deciziile CCR privind normele juridice penale care nu au fost adaptate în legislaţie.

La rândul lor, social-democraţii susţin, prin noul lor purtător de cuvânt, că acuzaţia privind distrugerea de probe în cazul ordonanţei 13 este doar un zvon. „Deocamdată, faptul că DNA a trimis dosarul mi se pare un gest firesc. De distrugerea de probe vom vedea dacă această informaţie este confirmată de justiţie. Deocamdată este doar un zvon“, a spus Adrian Dobre, purtător de cuvânt al PSD.

CCR: DNA „a perturbat“ activitatea Guvernului

Curtea Constituţională (CCR), la sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,  a decis că DNA a provocat un conflict juridic de natură constituţională anchetându-i pe miniştrii şi secretarii de stat care au elaborat celebra Ordonanţă 13. Pe scurt, magistraţii CCR susţin că o putere a statului (judecătorească) a încălecat o altă putere a statului (executivă).

„DNA a început o acţiune care s-a remarcat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA“, a motivat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, deşi procurorii DNA nu au anchetat decizia politică de adoptare a OUG 13, ci dacă s-au respectat  condiţiile de legalitate pentru adoptarea unei ordonanţe. „Prin acesta, considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au perturbat şi relaţiile care trebuie să existe între autorităţi“, a mai spus preşedintele CCR.

Întrebat dacă decizia CCR blochează ancheta demarată deja de procurori, Valer Dorneanu a spus: „Decizia noastră are putere obligatorie. Ea se aplică numai pentru viitor. Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici parchetul  în toate actele de anchetă, de cercetare penală trebuie să nu încalce atribuţiile CCR, ale Parlamentului şi Guvernului“. Imediat a completat: „Poate cerceta dacă sunt fapte care să atragă răspunderea penală directă, nu ipotetică”. Procurorii susţin că există cinci fapte penale directe, printre care distrugere de probe şi înscrisuri.

În faţa judecătorilor CCR, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a subliniat că procurorii n-ar trebui să ancheteze „oportunitatea“ adoptării unui act normativ, termen folosit şi de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache.  „Ministerul public (Parchetul - n.r) nu se poate pronunţa asupra legalităţii sau oportunităţii adoptării unui act normative“, a spus Tudorel Toader, fost judecător CCR. Iar Curtea i-a dat dreptate, deşi procurorii se pot pronunţa pe legalitatea unui act normativ.  
Sebastian Zachmann

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: