Nesimţire rară la Inspecţia Judiciară: şeful Netejoru vrea şi diurnă pe lângă leafa de 7.000 de euro
0
Judecătorul Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, cel care anul trecut a încasat peste 100.000 de lei doar din diurne, şi-a dat în judecată propria instituţie, nemulţumit că nu a fost plătit şi pentru zilele libere. Sociologii au criticat acest demers, în ceea ce priveşte dimensiunea lui morală, afimând că este similar cu un asistat sociale ce îşi ia ajutorul social dintr-o maşină de lux.
Concret, prin acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, Lucian Netejoru cere instanţei să oblige Inspecţia Judiciară şi CSM să recalculeze diurna de care beneficiază, astfel încât să fie incluse şi zilele nelucrătoare în care nu se deplasează din Bucureşti la Giurgiu şi, pe cale de consecinţă, să-i fie plătit acest drept începând cu anul 2015, an în care a ajuns la conducerea instituţiei, relatează ziare.com. În plus, şeful Inspecţiei Judiciare cere ca statul să-i plătească şi dobândă pentru suma datorată, cerând ca aceasta să fie actualizată cu indicele de inflaţie la care să se aplice dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective. „Beneficiul plăţii diurnei şi pentru zilele nelucrătoare este un drept recunoscut prin lege, care nu este restricţionat prin alte dispoziţii legale”, a explicat Lucian Netejoru într-o solicitare adresată preşedintelui CSM.
Solicitarea şefului Inspecţiei Judiciare are la bază Articolul 13 din ordonanţa de Urgenţă nr.27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Potrivit acestui articol, magistraţii detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: „a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare; b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situaţia în care nu beneficiază de cazare în aceste condiţii, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detaşării în altă localitate”.
Astfel, Netejoru cere instanţei să constate că în zilele în care nu a beneficiat de decontarea cheltuielilor de cazare i s-ar cuveni diurna de delegare sau detaşare în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare.
Diurne de peste 100.000 de lei anul trecut
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2018, şeful Inspecţiei Judiciare a încasat anul trecut aproximativ 130.000 de lei doar din diurne. Astfel, potrivit documentului menţionat, acesta a încasat 3.158 lei, diurnă de delegare, 99.607 lei, diurnă de detaşare, 29.298 lei, alocaţie locuinţă şi 374 lei, reprezentând alocaţie pentru călătorii anuale. La aceste sume se adaugă şi cei peste 20.000 de lei încasaţi lunar din salariul de inspector-şef. Adunate, veniturile totale încasate de Lucian Netejoru de la statul român anul trecut ajung la aproximativ 385.000 de lei – adică în jur de 7.000 de euro pe lună.
Inspectorul-şef al celor însărcinaţi să controleze modul în care magistraţii respectă legislaţia a dovedit că el însuşi nu cunoaşte foarte bine instanţele. Netejoru a deschis procesul la Curtea de Apel, considerând că este vorba de un „litigiu privind magistraţii”, însă instanţa şi-a declinat competenţa către Tribunalul Bucureşti, hotărând că este vorba de un litigiu de muncă.
Distrugerea justiţiei, treabă bănoasă
„Asemenea episoade sunt evocative pentru România de astăzi, o Românie a privilegiilor, o Românie a pensiilor speciale, o Românie unde fidelitatea faţă de liderul ei de facto, Liviu Dragnea, este asigurată prin aceste privilegii. Reacţia şefului Inspecţiei Judiciare îi arată liderului PSD că oricâte privilegii le-ar acorda acestora, ele nu vor fi niciodată îndeajuns. Din păcate pentru Dragnea, acesta este singurul mod prin care îşi poate menţine în continuare poziţia”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de Drept constituţional la Universitatea Bucureşti.
Pe de altă parte, alte voci din magistratură au remarcat ineditul situaţiei. „Dacă el, cel care semnează statele de plată, nu a văzut că este greşit calculată toţi aceşti ani, atunci chiar nu o merită. Oricum, dacă şeful unei instituţii ajunge să îşi dea în judecată propria instituţie, atunci e vai de capul instituţiei”, a declarat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
Pe de altă parte, comentatorii politici subliniază sumele importante câştigate de oamenii aflaţi în poziţii-cheie în sistemul judiciar, dar care altfel contribuie la distrugerea acestuia. „Văd că se plăteşte bine dacă eşti în justiţie, de partea care trebuie. Domnul Netejoru, la fel ca şi domnul Toader, care e ministru, primesc nişte sume colosale, deşi nu îmi e clar de ce le merită. Îmi asum că în comentariul meu e un soi de invidie. Un om normal din ţara asta trebuie să muncească toată ziua, să meargă seara la proteste faţă de cei doi de mai sus, să mai ia şi gaze de la jandarmi, să îşi plătească taxele la timp, să sufere nenumărate anxietăţi că iar mai fac ăştia nu ştiu ce şi tot nu ajunge cu tot efortul acesta nici măcar la jumătate din cât câştigă Toader sau Netejoru. Aşa că recunosc cu invidie, e o treabă bănoasă să distrugi justiţia în România. În ceea ce priveşte procesul intentat de şeful Inspecţiei Judiciare, cred că poate să ceară că doar nu cere de la el, cere de la stat şi statul român e darnic cu cei care îl subminează”, a declarat analistul politic Dan Ionescu.
Omul este convins că nu eludează legea. Exact ca persoanele care se duc la autorităţi şi cer ajutoare sociale cu cine ştie ce maşină Gelu Duminică, sociolog
Un demers de asistat social
În ceea ce priveşte dimensiunea morală a acestui demers, sociologul Gelu Duminică susţine că o bună parte a societăţii româneşti va evalua acest episod doar dintr-o perspectivă legală, fără a pune accent pe dimensiunea socială a acestui demers în instanţă. În opinia acestuia, acţiunea şefului IJ e similară asistaţilor sociali care se duc să-şi ridice ajutorul la bordul unor maşini de lux. „Eu nu discut acest caz din punct de vedere juridic, dar pot aprecia că omul acţionează aşa pentru că merge exact ca-n vorba românească «Nu e prost cel care cere, e prost cel care dă». Omul este convins că nu eludează legea. Îşi cere numai nişte drepturi. Exact ca persoanele care se duc la autorităţi şi cer ajutoare sociale cu cine ştie ce maşină. Dar au acest drept legal şi îl exercită”, spune sociologul.
Mai mult, sociologul precizează că o astfel de iniţiativă nici măcar nu va fi arătată prea mult cu degetul de public. „Demersul este oricum în linia de gândire a societăţii care este extrem de tolerantă în astfel de cazuri. Nimeni nu îl va înfiera pentru că «e dreptul lui şi, chiar dacă este la limita legii , trebuie să şi-l ceară»”, a completat sociologul.
Acuzat de plagiat, păstrat în funcţie la dorinţa lui Dragnea
Lucian Netejoru, absolvent al Universităţii Ecologice din Bucureşti, a fost numit la conducerea Inspecţiei Judiciare în septembrie 2015. Anul trecut, publicaţia PressOne a scris că acesta a plagiat mare parte din conţinutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, pe care a susţinut-o în 2010 la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecătorului a fost profesoara Ştefania Georgeta Ungureanu, ce avea să fie condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie şi mai mulţi doctoranzi ai acestei instituţii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat şi a chestorului Cătălin Ioniţă, recent acuzat la rândul său de plagiat.
Săptămâna trecută, CSM a anunţat că Lucian Netejoru este singurul candidat trecut de faza preliminară în concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Inspecţiei Judiciare. Mandatul acestuia a expirat la 1 septembrie 2018, şi mai are dreptul la un mandat de 3 ani. De anul trecut, judecătorul conduce instituţia în baza unei ordonanţe de urgenţă promovată de ministrul Tudorel Toader, fără avizul CSM şi care a prelungit pe termen nedeterminat interimatul în contextul în care legea nu mai permitea acest lucru. La data respectivă, Liviu Dragnea cerea intrarea în vigoare rapidă a ordonanţei, lucru care nu a surprins, în contextul în care Inspecţia Judiciară s-a transformat într-un adevărat apărător al liderului PSD, cercetând Curtea Supremă pe tema completelor de 5 înaintea începerii dosarului liderului PSD sau cercetându-i pe procurorii care instrumentează dosarul violenţelor jandarmilor din 10 august, chiar cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosar.
Se încarcă comentariile...
