Ne mai sperie amenzile date de poliţie pe timpul stării de urgenţă, după ce Avocatul Poporului le-a contestat la CCR? „Descurajează respectarea restricţiilor“

După ce Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă ce îi oferă preşedintelui puteri extinse pe perioada stării de urgenţă, dar şi articolele privind amenzile contravenţionale, experţii în drept susţin că efectul imediat al acestor acţiuni va fi o creştere a nerespectării restricţiilor impuse de autorităţi pe motiv că pot scăpa fără să plătească amenzile aferente.

„Pe moment, efectul este unul de descurajare a respectării restricţiilor impuse acum de către autorităţi. Avocatul Poporului deja anunţase de acum o săptămână, «contestaţi amenzile pentru că uite, pentru că uite, par neconstituţionale textele de lege». Evident că ne putem trezi în situaţia în care cineva să-şi spună că «hai să ne deschidem cafenelele, ne dă 70.000 amendă că oricum le contestăm la instanţă şi le-au contestat şi la CCR şi nu vom avea niciun fel de repercusiune». Acest aspect, aparent pozitiv pe care-l emană Avocatul Poporului în legătură cu amendarea oamenilor în mod clar o să ducă la o relaxare de fapt a fricii pe care o poate institui o asemenea amendă. Mulţi vor spune că nu e niciun fel de problemă să primeşti o astfel de amendă în condiţiile în care le poţi contesta şi vezi ce spune şi Avocatul Poporului. Deci putem face ce ne trece prin cap. E un semnal negativ cum că regulile şi restricţiile impuse acum nu sunt ceva serios, cu mai degrabă o altă cacofonie legislativă, total ineficientă. Altfel, în cazul ipotetic în care sesizarea Avocatului Poporului va fi admisă, pentru că cei care au apucat să conteste în instanţă amenzile primite şi vor prinde pe rolul instanţelor de judecată hotărârea dată de CCR vor avea câştig de cauză direct prin efectul acestei decizii”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean susţine că instanţa constituţională nu se va pronunţa până la finalul stării de urgenţă, aşa că un efect imediat asupra plăţii acestora nu va exista. „Ce mi se pare criticabil este că aceste amenzi sunt foarte mari, nu neapărat că ele sunt neclare. Ce anume este neclar, spune acolo că trebuie să stai în casă. Faptul că Avocatul Poporului a sesizat CCR nu schimbă cu nimic dacă ne gândim la consecinţele imediate. Sunt convins că CCR se va pronunţa mult după ce va trece perioada de stare de urgenţă. Şi Curtea, ca şi celelalte instanţe nu au termene de judecată în această perioadă. Singurul efect imediat va fi acela că poate oamenii vor deveni mult mai nervoşi în raport cu autorităţile, şi vor refuza să plătească aceste amenzi arătând spre ce spune Avocatul Poporului”, a declarat acesta.

„Mi se pare ciudat ca într-o perioadă de pandemie, când toată lumea a luat tot felul de măsuri care restrând libertăţile fundamentale ... New York-ul de exemplu, ca să dăm un exemplu al unei societăţi care aplică Bill of Rights, şi unde se scrie toată literatura pe libertăţi fundamentale, acolo se poate aplica, la noi nu, căci noi suntem mai catolici decât Papa”, a subliniat un alt expert în drept.

Renate Weber îl reclamă la CCR pe Iohannis pentru exces de putere

Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat joi Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. Însă, un alt punct criticat de instituţia Avocatului Poporului o reprezintă şi amenzile contravenţionale instituite prin ordonanţele militare. 

„Din analiza întregului act normative, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie  să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.