Muşamalizare. Poliţia Română nu recunoaşte moartea la datorie a doi agenţi ca să nu plătească despăgubiri familiilor

Poliţiştii Laurenţiu Rădulescu şi Liviu Bălosu au murit pe loc

Poliţia Română a muşamalizat cazul a doi poliţişti morţi în misiune într-un cumplit accident rutier, pentru a nu fi obligată să plătească despăgubiri familiilor victimelor. Raportul anchetei, semnat de fostul şef al Poliţiei, chestorul Petre Tobă, a arătat că agenţii erau în timpul lor liber, dar primiseră ordin să se prezinte la lucru.

Doi poliţişti morţi la datorie şi două familii distruse. Este urmarea unui cumplit accident rutier, din ianuarie 2015, în care şi-au pierdut viaţa agentul principal Sorin Laurenţiu Rădulescu şi agentul şef principal Liviu Gabriel Bălosu, accident pentru care Poliţia Română nu-şi asumă nicio responsabilitate.

Sorin Laurenţiu Rădulescu, de 40 de ani, era şeful Poliţiei Transporturi Navale (TN) Hârşova şi locuia în Feteşti. Acesta avea un băiat şi activa în cadrul Poliţiei TN din anul 1993. Liviu Gabriel Bălosu, de 40 de ani, era adjunctul lui Rădulescu, locuia în Hârşova şi era tatăl unui băiat. Lucra în cadrul TN din anul 2005.

Ancheta făcută la ordinul şefului Poliţiei de la acea vreme, chestorul Petre Tobă, a fost muşamalizată. Raportul semnat de Tobă a arătat că agenţii erau în timpul lor liber şi nu au murit la datorie, prin urmare familiile acestora nu vor primi compensaţiile materiale prevăzute de lege.
În cazul în care, un poliţist îşi pierde viaţa în timp ce se află în timpul serviciului, familia acestuia are posibilitatea să se angajeze în sistem şi primeşte despăgubiri în valoare de 20.000 de euro.

Un accident cumplit

Data de 4 ianuarie 2015 părea o zi obişnuită de lucru pentru cei patru agenţi ai postului TN Hârşova. La ora 12.00, trei dintre ei – Laurenţiu Dincă, Sorin Laurenţiu Rădulescu şi Liviu Gabriel Bălosu au terminat programul de lucru şi au plecat acasă. Numai că viscolul şi ninsoarea le-au dat peste cap planurile. Rădulescu le-a ordonat subalternilor săi să se prezinte la post, la ora 16.00, pentru a asigura ambarcaţiunile din dotarea postului de poliţie transporturi navale, care riscau să fie înzăpezite.

În timp ce Laurenţiu Dincă a venit la post cu maşina personală, Laurenţiu Rădulescu şi Liviu Bălosu au plecat de la Feteşti spre Hârşova cu maşina de serviciu, o bătrână Dacia 1310, bună de casat. Culmea ironiei, Dacia era poreclită de agenţi „sicriul“, din cauza stării tehnice precare.
Cei doi poliţişti nu au mai ajuns niciodată la Hârşova.

Nenorocirea s-a petrecut pe Drumul Naţional 3B, între localităţile Stelnica şi Borduşani, din judeţul Ialomiţa. Din cauza viscolului şi a poleiului, Liviu Gabriel Bălosu, care se afla la volan, a pierdut controlul maşinii, care a derapat şi s-a ciocnit cu un autobuz. Cei doi poliţişti n-au avut nicio şansă în urma impactului. 

Mortul e de vină

La momentul respectiv, superiorii au precizat că Sorin Laurenţiu Rădulescu şi Liviu Gabriel Bălosu erau în misiune. Ca în astfel de situaţii, familiile au primit promisiuni că vor fi ajutate şi vor primi compensaţii. Surpriză, însă. La câteva luni de la accident, IGPR a anunţat că ancheta dispusă în acest caz a stabilit că cei doi poliţişti se aflau în timpul liber şi nu li se aplică dispoziţiile legale privind ajutorarea poliţiştilor morţi în misiune.

„Din probele administrate în cauză, comisia de cercetare constată că evenimentul din data de 04.01.2015, soldat cu decesul agenţilor de poliţie Bălosu Liviu Gabriel şi Rădulescu Laurenţiu Sorin din cadrul I.G.P.R. - S.R.P.T. Constanţa - Postul de Poliţie Transporturi Navale Hârşova, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru încadrarea acestuia în categoria accidentelor de muncă“, se arată în raportul semnat de şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă.

Pentru a ajunge la această concluzie, autorii raportului s-au folosit de un tertip. Astfel, anchetatorii au pretins că şeful postului TN Hârşova, Sorin Laurenţiu Rădulescu, nu a dat niciun ordin subalternilor de a se prezenta la muncă, din moment ce dispoziţia nu a fost consemnată ulterior în scris, aşa cum prevăd normele în vigoare. Numai că cel care ar fi trebuit să facă menţiunea în scripte, după terminarea misiunii, şeful postului, a murit în accident. În anchetă nu s-a ţinut cont de declaraţia celui de-al treilea agent, Laurenţiu Dincă, singurul care a reuşit să se prezinte la post. Culmea, în raport este consemnată declaraţia poliţistului, dar a fost ignorată.

„Din procesul-verbal întocmit la data de 14.01.2015 de comisarul-şef Stoican George, din cadrul SRPT Constanţa, comisia de cercetare constată că numitul Dincă Laurenţiu, în timp ce se afla la ora 13.20 în vecinătatea pontonului MAI, a fost sunat de agentul-şef principal Rădulescu Laurenţiu Sorin, care i-a transmis că se află la domiciliul său şi că doreşte să vină la serviciu în jurul orei 16.00“, se arată în raport.

Sicriul pe patru roţi

Deşi i-a scos vinovaţi de accident pe poliţiştii morţi, ancheta nu a putut ascunde alte aspecte.
Autoturismul Dacia 1310L, distrus în accident, era bună de dat la fiare vechi, nicidecum să pleci cu ea la drum pe viscol. Raportul conţine anumite inadvertenţe care ridică numeroase semne de întrebare.

În document este specificat negru pe alb că inspecţia tehnică periodică a autoturismul a fost făcută pe data de 8.11.2012, fiind valabilă doi ani. Astfel, la data producerii accidentului, ITP era expirată de aproape două luni. Cu toate acestea, la pagina 9 a raportului se consemnează: „Din anexa la certificatul de înmatriculare nr. C00385040T emisă pentru autoturismul marca Dacia 1310L cu numărul de înmatriculare CT 09 EYR, comisia constată că din punct de vedere tehnic acesta corespundea, întrucât Inspecţia Tehnică Periodică era în termenul de valabilitate, acesta expirând la data de 18.05.2015“.

Mai mult decât atât, deşi era în toiul iernii, maşina era echipată cu anvelope de iarnă doar pe roţile din faţă.

„În raportul din data de 09.01.2015, comisarul-şef de poliţie Zaicovici Victor menţionează că, la data de 02.12.2014, au fost distribuite autoturismului CT 09 EYR două anvelope de iarnă, iar celelalte două anvelope urmau să fie distribuite la începutul anului 2015, după alocarea bugetului“, se mai arată în raport.

Umilită de poliţie, nedreptăţită de judecători

Umilită de cei care ar fi trebuit să apere memoria soţului său, Tănţica Rădulescu, văduva lui Laurenţiu Rădulescu, şi-a căutat dreptatea în justiţie. În martie 2016, Tribunalul Ialomiţa i-a respins ca nefondată cererea de anulare a raportului poliţiei. Apoi, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Bucureşti, unde văduva poliţistului a contestat decizia instanţei de fond. Pe 24 octombrie 2016, instanţa a respins însă recursul.

Şi ca şi cum asta nu era de ajuns, în septembrie 2016, Tănţica Rădulescu a mai primit o lovitură. Banca la care soţii Rădulescu se împrumutaseră pentru a-şi cumpăra o locuinţă a obţinut în instanţă executarea silită a femeii, pentru că, după moartea soţului, aceasta nu a mai putut să achite ratele la creditul ipotecar contractat.

Când şefii nu-şi asumă ordinele date

După anchetă, Sindicatul poliţiştilor şi vameşilor Pro Lex a solicitat chestorului Petre Tobă să reanalizeze cazul, dar şeful Poliţiei a refuzat.

„Există o practică la nivelul MAI ca poliţiştii să execute ordinele verbale ale superiorilor şi în afara orelor de program, până la terminarea misiunii. Gândiţi-vă cum ar fi ca un poliţist care cercetează locul faptei, de pildă, să întrerupă această activitate la sfârşitul programului de lucru. Pentru sarcini de serviciu similare, poliţiştii sunt chemaţi de acasă, iar ordinul este verbal, nu scris. Tocmai ca şefii să-şi asume dispoziţiile pe care le dau, la nivelul MAI este un ordin care spune că ordinul verbal se consemnează, ulterior, în scris, iar orele de muncă suplimentare se plătesc. În această situaţie pot fi toţi poliţiştii din operativ care primesc ordine verbale după orele de program“, a explicat, pentru „Adevărul“,Vasile Lincu, liderul Pro Lex.

Pentru ca situaţia de la Hârşova să nu se mai repete, Pro Lex a propus ca dispoziţiile verbale să fie consemnate mai întâi în registrul aflat la ofiţerul de serviciu, iar acesta din urmă să-l anunţe pe poliţistul vizat de ordin, comunicându-i, în acelaşi timp, şi numărul de înregistrare al ordinului.