Motivul halucinant pentru care guvernul respinge parteneriatul civil: implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat

Motivul halucinant pentru care guvernul respinge parteneriatul civil: implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat

Viorica Dăncilă la Forumul Industriei Auto Europene 2019 FOTO gov.ro

Executivul a avizat negativ proiectele de lege care prevăd că un cuplu poate încheia în faţa notarului sau la starea civilă un parteneriat civil motivând că parteneriatul civil nu este reglementat la nivelul UE. Guvernul sustine ca prevederile juridice europene si internaţionale consacră principiul căsătoriei, nu pe cel al parteneriatului civil.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Considerentele conform cărora «Relaţiile de cuplu consensuale, protejate prin parteneriat civil, sunt o realitate de fapt recunoscută juridic în legislaţia majorităţii statelor membre ale Uniunii Europene: Andora, Austria, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria» sunt irelevante întrucât parteneriatul civil ţine de un domeniu care, cel puţin deocamdată, nu este supus reglementării la nivelul Uniunii Europene, fiecare stat membru având libertatea de opţiune în privinţa unei astfel de reglementări”, arată reprezentanţii Guvernului, în punctul de vedere pe cele două proiecte de lege, potrivit Mediafax.

Executivul mai arată că „prin adoptarea Codului civil, Parlamentul şi-a exprimat deja opţiunea de politică legislativă în materia relaţiilor de familie, reglementând ca unica formă de convieţuire recunoscută, căsătoria între persoane de sexe diferite”.

De asemenea Guvernul Executivul susţine că prevederile juridice europene şi internaţionale consacră principiul căsătoriei, nu cel al parteneriatului civil.

„ Precizăm faptul că numeroase prevederi ale actelor juridice europene şi internaţionale consacră principiul căsătoriei şi nu pe cel al parteneriatului civil, această realitate fiind recunoscută de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului1, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi alte norme europene şi internaţionale referitoare la drepturile omului. Mai mult, la pct 4. 40 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 580/20165 se stabileşte faptul că art. 48 din Constituţie consacră şi protejează dreptul la căsătorie şi relaţiile de familie rezultând din căsătorie, distinct la dreptul la viaţă familială/respectarea şi ocrotirea vieţii familiale, cu un conţinut juridic mult mai larg, consacrat şi ocrotit de art. 26 din Constituţia României”, potrivit sursei citate.

Guvern: Parteneriatul civil implică cheltuieli

Executivul menţionează dispoziţiile din Codul civil care reglementează căsătoria şi familia, precizând că „din punct de vedere al dreptului european, reglementarea parteneriatului civil nu reprezintă o cerinţă europeană, ci cade exclusiv sub incidenţa reglementărilor naţionale ale statelor membre”.

„Menţionăm că, potrivit dispoziţiilor art. 258 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată cu modificările şi completările ulterioare, «(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor. (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. (3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei. (4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie». Din punct de vedere al dreptului european, reglementarea parteneriatului civil nu reprezintă o cerinţă europeană, ci cade exclusiv sub incidenţa reglementărilor naţionale ale statelor membre”, conform sursei citate.

Reprezentanţii Guvernului mai spun că, cele două proiecte privind parteneriatul civil implică cheltuieli suplimentare din bugetul asigurărilor sociale de stat.

„În cazul parteneriatului civil deschis persoanelor de sex diferit, obligaţia de întreţinere a copiilor proveniţi dintr-o astfel de relaţie este preluată de asigurările sociale sub forma pensiei de urmaş, pe când în cazul copiilor proveniţi din afara relaţiei de parteneriat, obligaţia de întreţinere este recunoscută doar în raport cu părintele decedat. În cazul decesului unuia dintre partenerii aflaţi într-o relaţie de parteneriat civil asigurările sociale nu pot prelua obligaţia de întreţinere prin acordarea unei pensii de urmaş din sistemul public. De asemenea, menţionăm faptul că în expunerile de motive se precizează că măsurile propuse nu implică alocare de resurse suplimentare de la bugetul de stat, fără a se face referire la impactul asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. În acelaşi context, menţionăm că măsurile propuse implică cheltuieli suplimentare din bugetul asigurărilor sociale de stat, având în vedere faptul că se extinde sfera beneficiarilor de pensie de urmaş prin modificarea condiţiilor de eligibilitate la această categorie de pensie”, susţine Executivul.

Guvernul mai precizează că Executivul mai precizează că CEDO a statuat „în jurisprudenţa sa privind adopţia de către un partener a copilului celuilalt partener - că nu se poate considera că un cuplu homosexual necăsătorit se află într-o situaţie juridică similară celei a unui cuplu heterosexual căsătorit (Gas şi Dubois c. Franţei, hot. din 15 martie 2012, § 68)”.

De asemenea, „potrivit Recomandării CM/Rec(2010)5, cu privire la combaterea discriminării întemeiate pe orientarea sexuală sau identitatea de gen, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, la data de 31 martie 2010, în cazul în care legislaţia naţională recunoaşte parteneriatele înregistrate între persoane de acelaşi sex, statele membre trebuie să încerce să se asigure că statutul lor juridic, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora, sunt echivalente celor ale cuplurilor heterosexuale aflate într-o situaţie comparabilă (pct. 24)”, mai arată sursa citată.

Prin urmare, Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativelor legislative privind parteneriatul civil.

Proiectele, respinse şi de Senat

Senatul a respins, pe 18 martie, două proiecte de lege care prevedeau că două persoane puteau încheia în faţa notarului sau la Starea civilă un parteneriat civil în scopul organizării vieţii comune ca familie. Actele normative arătau drepturile şi obligaţiile partenerilor.

„Parteneriatul civil reprezintă uniunea liber consimţită între două persoane, încheiat în condiţiile legii”, prevede proiectul. Astfel, noţiunea de parteneriat civil este definită în proiect drept „uniunea dintre două persoane de sex diferit sau de acelaşi sex prin declararea sa în faţa ofiţerului de stare civilă în scopul organizării vieţii private comune şi a gospodăririi împreună”, prevedea proiectul de lege iniţiat de deputaţii Andrei Gerea şi Ion Popa.

O altă prevedere a iniţiativei ALDE arăta că partenerii aveau obligaţia să întreţină copiii celuilalt partener. Parteneriatul civil înceta prin decesul sau declararea judecătorească a morţii unuia dintre parteneri. Acesta se putea desface prin decizia unilaterală a unuia dintre parteneri consemnată în scris de către ofiţerul de stare civilă.

Spre deosebire de propunerea legislativă a lui Florin Manole şi Ovidiu Raeţchi, proiectul ALDE prevede folosirea unui interpret autorizat, în cazul în care parteneriatul civil este încheiat între cetăţeni străini sau persoane surdomute.

Senatorii au respins, însă, şi proiectul de lege al deputaţilor Florin Manole şi Ovidiu Raeţchi, împreună cu colegi din USR şi UDMR, cu privire la parteneriatul civil.

”Nu putem trece peste cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului care ne obligă să oferim tuturor cuplurilor o recunoaştere şi protecţie legală a relaţiei lor şi să respectăm dreptul fundamental la viaţă privată. Nu putem să ignorăm drepturile şi nevoile copiilor născuţi în afara căsătoriei. Proiectul de lege este benefic tuturor persoanelor care au ales să nu se căsătorească, dar trăiesc împreună, ca soţ şi soţie, de ani şi zeci de ani. Legea parteneriatului civil oferă o formă de protecţie şi partenerilor de acelaşi sex, punând capăt unei discriminări şi marginalizări pe care românii au demonstrat recent că o resping”, spune senatorul USR Vlad Alexandrescu, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.

Proiectele legislative urmează să fie dezbătute şi adoptate în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional pentru cele două iniţiative.

Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu permit nici căsătoria între persoane de acelaşi sex, nici parteneriatele civile. 13 din cele 28 de state UE permit căsătoria şi alte nouă au admit parteneriatul civil.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: