Motivele pentru care ordinul de protecţie provizoriu ar putea salva vieţi

Cazul directoarei de grădiniţă din Capitală, înjunghiată mortal de fostul soţ, a dus la modificări legislative. Asta după ce Executivul a decis adoptarea ordinului de protecţie provizoriu (OPP), un instrument util pentru apărarea victimelor violenţei domestice, spun specialiştii în domeniu.

Problema e că până la implementarea măsurii ar putea trece câteva luni, avertizează specialiştii. Motivul? Statul român încă nu a achiziţionat brăţări electronice pentru supravegherea agresorilor şi nici nu deţine o platformă electronică corespunzătoare.

„Datele statistice europene ne spun că 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partener. Prin urmare, este important ca poliţistul să aibă posibilitatea de a interveni imediat în locuinţa unde femeia este abuzată şi să poată să îl scoată pe agresor dintr-aceasta.  Ori, în condiţiile actuale, poliţistul nu are ce să facă dacă victima nu are un ordin de protecţie emis de judecător. Iar pentru a obţine acest document, ea trebuie să strangă cât mai multe probe la dosar şi să aştepte încă 72 de ore, sau chiar mai mult în unele cazuri, pentru ca instanţa să dea o decizie“, a explicat preşedintele Asociaţiei „Necuvinte“, Simona Voicescu.

„Un poliţist nu poate fi 24 din 24 de ore lângă victimă“

Mai mult, chiar dacă judecătorul oferă ordinul de protecţie, agresorul deseori încalcă limita distanţei pe care ar trebui să o păstreze faţă de fosta parteneră. „Este clar că un poliţist nu poate fi 24 din 24 de ore lângă victimă. De aceea agresorilor ar trebui să li se aplice brăţări electronice, care să emită o alarmă la poliţie în cazul în care aceştia încearcă să se apropie de victime“, a afirmat Andreea Bragă, directorul executiv al Centrului Filia.

„Rămâne de văzut cât de repede se vor mişca guvernanţii în vederea achiziţionării brăţărilor electronice şi pentru punerea la dispoziţie a unui sistem informatic corespunzător“, a completat Voicescu.

1.011 de ordine de protecţie au fost încălcate anul trecut. (Sursa: Poliţia Română)

Cum va funcţiona ordinul de protecţie provizoriu

Practic, cu ajutorul acestui instrument, poliţiştii îl pot înlătura, chiar şi cu forţa, pe agresorul din domiciliu- fie că este proprietar sau nu. Documentul va fi emis în baza unei fişe de risc, prin care poliţistul va stabili gradul de risc în urma evaluării de la faţa locului. 

Astfel, dacă riscul pentru victimă este crescut, poliţistul va emite un ordin de protecţie provizoriu, prin care pot fi dispuse următoarele măsuri pentru agresor: evacuarea din domiciliu cu interdicţia de a reveni pe toată durata valabilităţii ordinului; stabilirea unei distanţe minime de apropiere de victimă (de domiciliu, de locul de muncă, ş.a.) sau confiscarea armelor. 

Conform procedurii, după ce poliţistul va emite ordinul de protecţie provizoriu, acesta va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraţiilor şi a probelor strânse de către poliţist. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită OPP-ul împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător. Acesta se va pronunţa în privinţa emiterii unui Ordin de Protecţie valabil pentru 6 luni.

Când este obligatorie brăţara electronică

Odată cu acordarea acestui ordin, agresorul va fi obligat să poarte o brăţară electronică dacă a fost obligat să păstreze o distanţă minimă faţă de victimă, de copiii acesteia sau alte rude, ori faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate. De asemenea, brăţara electronică devine obligatorie dacă agresorului i-a fost interzisă deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic. Utilizarea sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă numai dacă victima îşi exprimă acordul.

Agresorul face schimb cu victima

Ioana Stăniloiu, activistă pentru drepturile femeilor,  spune că o dată cu implementarea acestei măsuri se va face dreptate victimelor în sensul că cel care a comis agresiunea fizică va suporte consecinţele, nu invers.

„Nu este corect ca victima să fie pusă pe drumuri, având în vedere că multe dintre adăposturi sunt la mare distanţă de casă iar unele judeţe nici măcar nu au astfel de centre. Prin plecarea victimei din domiciliu într-un loc situat departe sau în alt judeţ, depinde de caz, aceasta riscă să îşi piardă locul de muncă sau să fie separată de prietenii şi mediul social care îi pot fi sprijin emoţional. De ce să îngreunăm situaţia victimei din cauza acţiunilor agresorului? Responsabilitatea trebuie să fie asumată în totalitate de către acesta din urmă. Există centre destinate agresorilor familiali iar numărul acestora ar trebui să crească pentru a acoperi necesarul. De altfel, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, ne aşteptăm ca spaţiile destinate iniţial personelor abuzate să îşi schimbe destinaţia pentru a-i primi pe agresori. Asta ar reprezenta o mare schimbare a stării de lucruri.“

„Nu putem ameliora cazurile de violenţă în familie doar prin pedepse, este nevoie de consiliere psihologică obligatorie a agresorilor şi de o monitorizare constantă a acestora. Introducerea ordinului de protecţie provizoriu şi a brăţării electronice reprezintă un pas înainte pentru diminuarea violenţei în familie. Însă pe termen mediu şi lung este necesară o educaţie în şcoli cu privire la astfel de aspecte. Mai mult, o lege a parteneriatul civil devine stringentă pentru a proteja toate cuplurile, inclusiv pe cele neînregistrate oficial deocamdată“, a adăugat Stăniloiu.