Motivele pentru care Liviu Dragnea contestă sechestrul pus pe avere în dosarul Tel Drum

Nicio instituţie publică nu s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului în dosarul Tel Drum. Aceasta este principala apărare a avocaţilor lui Liviu Dragnea care contest sechestrul asigurător pe întreaga avere.

Curtea Supremă judecă miercuri, 29 noiembrie, cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, de ridicare a sechestrului asigurător pus de DNA pe întreaga sa avere. Măsura a fost dispusă în dosarul Tel Drum, în are politicianul este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, de fraude europene şi abuz în serviciu, fapte care ar fi fost comise în perioada în care era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman (2000-2012).  

Procurorii DNA au pus sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 127.547.366 lei, aproximativ 28,2 de milioane de euro, prejudiciul reţinut în cazul liderului PSD. Măsura a fost pusă pe toate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea politicianului: un teren de aproape 3.000 de metri, un hotelul Turris din Alexandria, un apartament situat în Turnu Măgurele  de 80 de metri pătraţi, două maşini (Skoda Superb şi BMW X5 ) şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea.

Primul motiv: Nu sunt părţi civile

Apărătoarea liderului PSD Maria Vasii, a explicat că sechestrul asigurător a fost pus de DNA „după ureche”. „Am contestat ordonanţa de instituire a măsurilor asiguratorii deoarece a fost emisă de procuror cu nerespectarea unor forme esenţiale cerute de lege”,a  precizat aceasta. Avocata crede că principala hibă ar fi faptul că  nicio instituţie publică nu s-a constituit parte civilă în această anchetă: „Noi nu avem nicio constituire de parte civilă, ca atare nimeni nu a revendicat până în prezent un prejudiciu ”. Procurorul DNA nu ar avea voie să solicite sau să dispuna măsuri asiguratorii înaintea de constituirea de parte civilă, „respectiv înainte de momentul prcesual al revendicarii unor despăgubiri din partea celor pretins vătămaţi/prejudiciaţi prin săvârşirea infracţiunii ce face obiect al acţiunii penale”. 

Conform Codului de Procedură Penală (CPP), părţile vătămate se pot constitui parte civilă pe toată durata fazei de urmărire penală, până la trimiterea în judecată. Acest lucru „se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază”. „În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere”, se arată în CPP. 

„Nu ne-a informat”

DNA a explicat că prejudicul în acest caz a fost adus bugetului CJ Teleorman şi Uniunii Europene în cazul a două contracte privind reabilitarea unor drumuri judeţene. Concret, ar fi fost prezentate documente false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici CJ Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)”, anunţa DNA.

Dănuţ Ionel Cristescu (PSD), preşedintele CJ Teleorman a explicat săptămână trecută că nu au fost informaţi de procurorii DNA despre acest prejudiciu. „Nu ne-am constituit parte civilă pentru că până în momentul de faţă nicio instituţie nu ne-a informat, nu cunoaştem care este prejudiciul şi trebuie să fie întemeiat, să vedem care sunt probele. Nu putem să ştim. Nu am primit nici scris, nici oral nicio informaţie cu privire la acest lucru”, a spus Cristescu.

Apărarea politicianului

„Nu mi-a fost adusă la cunoştiinţă imprejurarea că ar exista vreo constituire de parte civilă din partea vreunei părţi civile”, arată Liviu Dragnea. Detaliile apar în cererea depusă de acesta la Curtea Supremă. Un ultim motiv al avocaţilor politicianului: procurorul de caz „nu a procedat la evaluarea bunurilor puse sub sechestru pentru a păstra limita prevazută de lege de întindere a măsurii asigurătorii”. 

Pe de altă parte, Curtea Supremă a stabilit pe 16 octombrie 2017, într-un recurs în interesul legii, că „atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie”. În ordonanţa de instituire a sechestrului, procurorii DNA fac trimitere la această decizie. Avocaţii spun că această sentinţă intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial, fapt care  nu s-ar fi întâmplat până în prezent.

DNA: Grup infracţional organizat

Avocaţii lui Liviu Dragnea cer Curţii Supreme să verifice şi legalitatea acestei anchete. Asta în condiţiile în care politicianul a fost cercetat pentru o parte din aceste fapte şi în 2013, când a primit neînceperea urmăririi penale. În esenţă, ancheta DNA din acest caz diferă de cea din 2013 prin faptul că acum sunt investigate mai multe persoane, privind constituirea unui grup infracţional organizat.

Practic, DNA susţine că în spatele Tel Drum se afla Liviu Dragnea. Societatea este controlată prin intermediul unor acţuni la purtător. Cei care l-au ajutat să facă acest lucru şi angajaţii statului care au fost mplicaţi în contractele publice acordate Tel Drum, sunt cercetaţi în acest caz. Alte opt persoane au fost puse sub acuzare, afacerişti, funcţionari şi directori în cadrul CJ Teleorman. Cele mai cunoscute nume sunt cele ale lui Marian Fişcuci, primul acţionar al firmei Tel Drum şi al fostului consilier judeţean din Teleorman, Petre Pitiş. 

Potrivit DNA, la percheziţii au fost descoperite  documente în care membrii grupării propuneau şi facilitau numirea în funcţii publice a persoanelor cu care aveau relaţii apropiate.  „Fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administraţiei centrale şi care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorinţa unor persoane publice de a pune în funcţie o persoană apropiată”, arată DNA.