Motivarea sentinţei din dosarul „Moartea lui Ionuţ Anghel”. Ultimele clipe ale băieţelului sfâşiat de câini în Capitală

Motivarea sentinţei din dosarul „Moartea lui Ionuţ Anghel”. Ultimele clipe ale băieţelului sfâşiat de câini în Capitală

Ionuţ Anghel a murit pe 2 septembrie 2013

„Este inacceptabil ca în secolul 21 într-o capitală europeană, un copil de 4 ani sa fie sfâşiat de câini şi să îşi piardă viaţa în chinuri şi dureri inimaginabile, sub colţii acestor fiare”. Aceasta este una dintre concluziile trase de instanţa care a dat sentinţa în dosarul în care au fost judecaţi cei consideraţi vinovaţi de moartea lui Ionuţ Anghel, băieţelul de 4 ani care a fost mâncat de câini într-un parc din sectorul 2 al Capitalei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu aproape un an, Judecătoria Sectorului 2 a decis, că vinovat de moartea lui Ionuţ Anghel este Constantin Ciorăscu, administratorul firmei Tei Rezidenţial pe terenul căreia a fost atacat copilul. Astfel, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, instanţa stabilind ca familia lui Ionuţ să primească despăgubiri în valoare de 2,4 milioane de euro. 

Instanţa a mai dispus amendarea penală cu câte 300.000 de lei a firmei Tei Rezidenţial, a Administraţiei Domeniului Public Sector 2 şi a lui Constantin Ciorăscu, tot pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Firma, instituţia publică şi Ciorăscu vor trebui să plătească şi daune morale familiei lui Ionuţ Anghel. Astfel, judecătorii au dispus ca cei trei, în solidar, să achite câte 600.000 de euro părinţilor copilului şi 1,2 milioane de euro fratelui acestuia.

"Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, asupra bunurilor imobile ale inculpatei SC Tei rezidenţial Bucureşti, respectiv asupra imobilului, până la concurenţa sumei de 1.700.000 (un milion şapte sute de mii) euro", a mai stabilit instanţa de judecată. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată. 

Motivarea sentinţei 

„Este inacceptabil, indiferent de circumstanţele obiective şi /sau subiective ivite, ca în secolul 21, într-o capitala europeana, într-o zona urbana semicentrala, un copil de 4 ani sa fie sfâşiat de câini şi să îşi piardă viata în chinuri şi dureri inimaginabile, sub colţii acestor fiare”, precizează instanţa în motivarea deciziei.

Traumele fratelui

Instanţa a explicat de ce a acordat aceste sume pentru plata daunelor morale. Judecătorii au arătat că Ionuţ a decedat în chinuri groaznice, sfâşiat de o haită de câini, „în condiţiile în care nu a existat nicio muşcătură fatală care să-i grăbească sfârşitul”. În acest timp, fratele său, care avea 6 ani, a asistat la atacul câinilor. „Faptul că a fost martor ocular şi a văzut şi conştientizat moartea cruntă a fratelui său va conduce treptat la o accentuare a traumei suferite”, au explicat magistraţii.

Instanţa arată că este posibil ca înaintând în vârstă Andrei  să conştientizeze din ce în ce mai mult tragedia prin care a trecut şi pierderea fratelui mai mic, fapt care ar putea conduce automat la sentimente de auto-învinovăţire, atât pentru iniţierea jocului care a condus spre acel loc viran, cât şi pentru că nu a făcut nimic pentru salvarea acestuia.

„Trupul copilului a fost aproape dezmembrat, chipul desfigurat, iar capul scalpat aproape în totalitate, tatăl acestuia, chemat pentru a-l identifica, fiind nevoit să îl vadă exact în ipostaza în care şi-a trăit ultimele minute de groază, felul în care acesta se găsea la faţa loculului, lăsând să se înţeleagă cât se poate de clar ce s-a petrecut acolo şi chinurile cumplite în care s-a stins din viaţă copilul”, a prezentat dur întregul caz judecătorul. Instanţa a mai arătat că traumele psihice suferite de membrii familiei Anghel pot avea efecte pe termen lung, şi că nu se poate lua în calcul o vindecare completă. „Mereu, activităţile întreprinse alături de celălalt copil vor naşte amintiri, neputându-se trece niciodată peste decesul tragic al mezinului”, a mai arătat instanţa.

Drama lui Andrei

De asemenea, potrivit motivării, situaţia familei s-a schimbat profund, iar scopul părinţilor de a avea doi copii de vârste apropiate nu mai poate fi atins. „Familia Anghel nu va fi niciodată una completă, lipsa lui Ionuţ urmând a o simţi tot restul vieţii indiferent de situaţie, iar Andrei urmând a fi singur tot restul vieţii, fără a-l mai avea aproape pe cel mai bun prieten al său, Ionuţ”, a concluzionat instanţa.
Judecătoria a arătat şi unde este vinovăţia celor implicaţi. ADP Sector 2 deoarece nu a împrejmuit şi delimitat zona de joacă din Parcul Tei de terenul viran – „o zonă săbatică care pentru un copil de patru ani era plină de primejdii”. În cazul firmei Tei Rezidenţial şi al administratorului Ciorăscu, deoarece  nu a luat nicio măsură de prevedere a atacului celor 7 câini agresivi – prevăzute în legislaţia referitoare la deţinerea câinilor şi pentru că nu au împrejmuit imobilul.  ;
 

Cronologia ultimelor clipe

De altfel, în motivare, magistraţii au prezentat pas cu pas evenimentele care s-au petrecut în ziua în care a murit Ionuţ Anghel.
 
 
  • 8.26 Aurica Anghel se afla împreună cu cei doi copii, Ionuţ şi Andrei Anghel, la Centrul Medical Graal Medical Colentina din incinta Policlinicii Dr. Grozovici.
  • 9.10.08 Camera 5 din Parcul Tei - Andrei Anghel trece prin colţul din stânga sus al imaginii, din direcţia străzii Petricani către aleea centrală. Apo intră în raza de acţiune a cemerei nr. 7
  • 9.10.22 Camera 7 din Parcul Tei - Andrei Anghel trece din direcţia străzii Petricani către aleea centrală
  • 9.10.24 Camera 5 din Parcul Tei - Ionuţ Anghel trece, simultan cu un alergător, prin colţul stânga sus al imaginii, din direcţia străzii Petricani către aleea centrală. Apoi intră în raza de acţiune a camerei nr. 7
  • 9.10.32 Camera 7 din Parcul Tei - Ionuţ Angheş trece din direcţia străzii Petricani către aleea centrală. Se observă acelaşi alergător care trece, aproape simultan cu Ionuţ, prin faţa camerei
  • 9.21.04 Camera 4 din Parcul Tei - Andrei Anghel aleargă din direcţia Amfiteatrului, traversează aleea centrală şi continuă alergarea pe aleea către strada Petricani, pe partea dreaptă a scoarului
  • 9.21.20 Camera 4 din Parcul Tei - Ionuţ Anghel aleargă din direcţia Amfiteatrului, traversează aleea centrală şi continuă alergarea către strada Petricani, pe partea dreaptă a scoarului
  • 11.11.28 Camera Complex Emeral - Andrei Anghel se află în interiorul curţii de pe strada Tuzla, nr. 50, în zona porţii de acces pietonal
  • 11.13.04 Camera Complex Emerald - Andrei Anghel, însoţit de Mircea Dina, iese din curte şi rămâne în faţa porţilor de la nr. 50 de pe strada Tuzla
  • 11.27.47 Camera Complex Emerald - Octavian Sandu traversează către poarta de la nr. 50 de pe strada Tuzla, unde se află Andrei Anghel, şi se opreşte lângă acesta
  • 11.31.39 Camera Complex Emeral - Andrei Anghle şi Octavian Sandu pleacă în dorecţia clubului Bamboo
  • 11.31.51 Camera Complex Emerald - Autoturismul lui Octavian Sandu se deplasează spre B-dul Lacul Tei
  • 11.36.07 Camera 1 din Parcul Tei - Andrei Anghel şi Octavian Sandu intră în parc prin intrarea secundară din strânga porţii principale
  • 11.36.12 Camera 2 din Parcul Tei - Andrei Anghel şi Octavian Sandu intră în parc prin intrarea secundară din dreapta porţii principale
  • 11.36.17 Camera 3 din Parcul Tei - Andrei Anghel şi Octavian Sandu intră în parc prin intrarea secundară din dreapta porţii principale şi merg pe aleea principală pe partea dreaptă către fântâna arteziană
  • 11.36.53 Camera 4 din Parcul Tei - Andrei Anghel şi Octavian Sandu vin din partea dreaptă şi se opresc în zona centrală a parcului, unde intră în contact cu un agent de pază
  • 11.37.26 Camera 4 din Parcul Tei - Andrei Anghel, Octavian Sandu şi agentul de pază pleacă pe alee către strada Petricani, pe partea dreaptă a scoarului
  • 11.41.56 Camera 3 din Parcul Tei - Octavian Sandu, singur, se îndreaptă către ieşirea secundară din parc, din dreapta porţii principale
  • 11.46.17 Autoturismul lui Octavian Sandu vine din direcţia B-dul Lacul Tei şi intră în curtea imobilului de la nr. 50 de pe strada Tuzla
  • 11.57.51 Camera Complex Emerald - Autoturismul lui Octavian Sandu iese din curtea de pe strada Tuzla nr. 50 şi pleacă spre B-dul Lacul Tei
  • 12.22 Apel 112
  • 12.40 Autoturism M.A.I. ajunge în Parcul Tei
  • 13.13.28 Camera Complex Emerald - Soseşte primul echipaj de poliţie care opreşte în dreptul imobilului de la nr. 50 de pe strada Tuzla
  • 13.36 Operatorul Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă direcţionează lucrători de poliţie judiciară la imobilul de pe strada Tuzla nr. 50, confirmând găsirea cadavrului minorului
  • 13.37 Operatorul Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă direcţionează autospeciala SMURD la imobilul de pe strada Tuzla nr. 50
  • 13.43.32 Camera Complex Emerald - Soseţte un echipaj SMURD, care opreşte în dreptul imobilului de la nr. 50 de pe strada Tuzla
 
 
„Atragem atenţia auspra proceselor-verbale în care s-a consemnat decalajul orar al sistemelor de supraveghere, care a fost luat în considerare în stabilirea orelor de mai sus”, se arată în motvarea instanţei.
    
Magistraţii atrag atenţia asupra razei de acţiune foarte puţin generoasă a camerelor de supraveghere din Parcul Tei, „imaginile furnizând puţine elemente relevante pentru justa soluţionare a cauzei”.
 
De asemenea, nici camerele de la clubul Bamboo şi nici cele de la Complexul Emerald nu acoperă aria unde a fost găsit cadavrul lui Ionuţ Anghel.
 
Astfel, singurul martor ocular, care putea da detalii despre atacul câinilor asupra lui Ionuţ Anghel este doar fratele său, Andrei Anghel, „elementele relevante ale declaraţiei acestuia se coroborează atât cu constatările din teren, cât şi cu rezultatele necropsiei”.
 
Rezultate necropsiei: Avea fire de păr canin în mână
 
În motivarea deciziei, magistraţii prezintă şi câteva informaţii din raportul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” (INML), precizând că „moartea minorului Anghel Ionuţ Cosmin s-a datorat hemoragiei externe, consecutivă plăgilor muşcate canine, în legătură cu cauzalitatea directă necondiţionată cu decesul (s-au identificat peste 100 de plăgi muşcate”.
 
„La autopsie s-au mai constatat şi leziuni traumatice (o multitudine de excoriaţii, echimoze) care s-au putut produce prin acţiunea unghiilor câinilor, în acelaşi context lezional cu plăgile muşcate”, se arată în raportul INML.
 
De asemenea, instanţa mai precizează că, atunci când a fost găsit, Ionuţ Anghel avea hainele sfâşiate, iar în pumnul strâns, „între degetul mare şi degetul arătător de la mâna strângă a fost identificat păr canin, smuls probabil într-o reacţie instinctivă de apărare”.
 
Andrei Anghel este profund marcat de un sindrom post-traumatic extrem
 
Judecătoria Sectorului 2 precizează şi faptul că mama şi fratele lui Ionuţ Anghel au fost traumatizaţi de evenimente, precizând că starea lui Andre Anghel este una gravă din punct de vedere emoţional
 
„Un aspect distinct, dar deopotrivă de traumatizant pentru mama Anghel Andreea Felicia, îl reprezintă însăşi starea de sănătate a celuilalt copil rămas în viaţă, Anghel Andrei Antoniu, acesta fiind la rândul său profund marcat de  un sindrom post-traumatic extrem şi fiind supus în permanenţă evaluărilor şi tratamentului de specialitate, starea de sănătate a acestuia fiind una destul de gravă, având în vedere, pe lângă faptul pierderii fratelui şi prietenului său, însăşi faptul că a fost martor ocular şi a văzut şi a conştientizat moartea cruntă a fratelui său.
 
De ce a fost condamnat Constantin Ciorăscu
 
Magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 l-au condamnat pe Constantin Ciorăscu, în calitate de administrator al SC Tei Rezidenţial SRL Bucureşti, pentru că nu a luat măsuri efective de prevenire a atacului canin asupra lui Ionuţ Anghel. Concret, el este responsabil de faptul că nu s-a asigurat că animalele nu pot părăsi interiorul perimetrului îngrădit al firmei, mai ales că nu exista o persoană care să-i supravegheze.
 
„În lipsa unui angajat cu atribuţii de întreţinere tehnică, precum a unuia care să îşi asume sarcina supravegherii câinilor şi a eliminării riscurilor care decurg din activitatea de deţinere a acestora (în imobilul de pe str. Tuzla nr. 50 fiind angajat în 2 septembrie 2013 doar portarul Dina Mircea, care nu avea atribuţii de întreţinere a gardului şi care nu a fost instruit asupra modalităţii în care ar trebui să prevină un atac canin exercitat de câinii firmei asupra unei alte persoane), administratorul îi incumba rezolvarea prin mijloace proprii a acestor probleme”, se arată în motivarea instanţei. 
 
De ce a fost condamnat ADP Sector 2
 
Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti „a menţinut o perioadă lungă de timp o stare de pericol prin neluarea unor măsuri de prevedere care să împiedice trecerea facilă a copiilor dintr-un perimetru de agrement într-o zonă care pentru un copil de 4 ani era plină de primejdii”.
 
De altfel, magistraţii precizează că, pe 2 septembrie 2013, gardul care delimita zona amenajată a Parcului Tei şi terenul viran ce aparţinea ADP Sector 2 avea două porţiuni lipsă, lucru cunoscu de Administraţie.
 
Magistraţii, menţionează că prezenţa parţială a unui gard din tablă a avut efectul contrat nevoii de protecţie, deoarece bloca vizibilitatea, iar o persoană nefamiliarizată cu zona nu ar fi putut cunoaşte pericolele care se ascundea în spatele gardului, locul pe unde se putea ajunge la curtea imobilului unde a murit Ionuţ.
 
Pentru a întări aceste susţineri, instanţa redă o parte din declaraţia bunicii celor doi minori care nu mai fusese decât de două ori în acest parc: „Eu eram poziţionată pe o bancă, cu spatele la gard. Dacă m-aş fi răsucit, aş fi văzut porţiunea lipsă de gard. Cum eram eu poziţionată cu spatele la gard, vedeam tot parcul înspre poarta dinspre staţia de tramvai (...). Eu aveam mai multe griji ca ei să nu se fi dus spre tramvai (...) Grija mea cea mai mare era să nu îi calce tramvaiul (...) Îmi era foarte frică să nu iasă din parc pe ieşirile principale spre tramvai”.
 
Vina SC Rezidenţial Tei SRL
    
Imobilul ce aparţine SC Rezidenţial Tei SRL Bucureşti era păzit de şapte câini, martorii declarând că aceştia erau „destul de agresivi”. Astfel, culpa firmei constă în „neluarea măsurilor de prevedere impuse de deţinere de câini, precum şi de activitatea se asigurare a pazei bunurilor societăţii cu ajutorul câinilor.
 
Magistraţii precizează că, deşi compania a încercat să inducă ideea că nu era deţinătoarea câinilor, din probele administrate de procurori ar fi rezultat că societatea trebuia să rezolve probleme animalelor.
 
De asemenea, persoana juridică SC Rezidenţial Tei SRL, trebuia să preîntâmpine atacul câinilor prin asigurarea integrităţii gardului curţii societăţii.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: