CCR: Kovesi a refuzat să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public. Stanciu: Comisia s-a plasat în afara Constituţiei

Bilant DNA Kovesi FOTO Inquam Photos Octav Ganea

Codruţa Kovesi, prin răspunsul trimis Comisiei speciale de anchetă privind alegerile din 2009, a refuzat să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public, se arată în motivarea deciziei din 3 octombrie a CCR prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, generat de refuzul procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri.

`În ceea ce o priveşte pe doamna Laura Codruţa Kovesi, aceasta (...) a refuzat să dea curs celor trei invitaţii şi să se prezinte în faţa Comisiei speciale de anchetă, iar la solicitarea comisiei de a răspunde, în scris, la întrebările 'dacă aţi fost acasă la domnul Gabriel Oprea în seara zilei de 6 decembrie 2009' şi 'dacă răspunsul este afirmativ, vă rugăm să ne precizaţi motivul vizitei dumneavoastră acasă la domnul Gabriel Oprea şi ce persoane au mai fost prezente', doamna Laura Codruţa Kovesi a răspuns că nu a dat curs invitaţiei de a lua parte la lucrările comisiei, deoarece nu a avut şi nu are cunoştinţă despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, datorită atribuţiilor conferite de lege, nu a avut şi nu are prerogative sau cunoştinţă de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare", se precizează în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR, preluată de Agerpres. 

„Nu a răspuns la cele două întrebări”

Judecătorii constituţionali au apreciat că procurorul şef al DNA nu a dat, concret, niciun răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă.

„Doamna Laura Codruţa Kovesi nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concretă, limitându-se la a susţine că nu deţine informaţii necesare cauzei. Curtea constată că, de fapt, doamna Laura Codruţa Kovesi nu a răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă. Mai mult, această situaţie coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii şi altor persoane care ar fi putut avea cunoştinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală (...), sunt de natură a crea un blocaj în activitatea Comisiei speciale de anchetă (...), blocaj care a determinat Parlamentul României să adopte o hotărâre prin care prelungeşte termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, în vederea continuării demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor în scopul cărora a fost declanşat controlul parlamentar", se menţionează în motivare.

Despre principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului

În opinia CCR, în condiţiile în care persoana invitată să participe la şedinţele Comisiei de anchetă reprezintă o autoritate publică ce nu se află sub control parlamentar, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei "în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare", în virtutea principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului.

„Prin conduita sa, procurorul şef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului — Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfăşurat scrutinul naţional pentru alegerea preşedintelui României, alături de alte persoane care deţineau funcţii publice — directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul adjunct al Serviciului Român de Informaţii şi senatori, în locuinţa domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic şi juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate", se mai arată în motivare.

CCR:  Este încălcată autoritatea Parlamentului României

CCR constată că, prin refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa comisiei şi de a furniza informaţiile solicitate, „este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale" în ceea ce priveşte atribuţiile de control prin intermediul comisiilor parlamentare.

Minea: A fost citată persoana, nu instituţia

Trei judecători au făcut opinie separată în acest caz. Judecătorul Ştefan Minea arată că în acet caz nu sunt implicate Parchetul general, condus în 2009 de Laura Codruţa Kovesi, şi nici DNA, condus din 2013 de aceasta.. Invitaţia la Comisie era făcută în Laurei Codruţa Kovesi: „Din concluzia cuprinsă în raportul menţionat rezultă indubitabil că la audierea solicitată de Comisie interesa persoana fizică.”

„Relatarea personală făcută de o persoană (sau refuzul acesteia de a răspunde invitaţiei) nu poate avea ca effect antrenarea instituţiei pe care respectiva persoană o conduce într-un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi care nu se află în niciun fel de raporturi”, susţine Minea. 

Împrejurarea că Procurorul Şef al DNA a fost invitat la Comisia parlamentară în această calitate (precum şi faptul că persoana invitată a răspuns Comisiei printr-un script care purta antetul instituţiei) nu poate fi de natură să antreneze Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie într-un conflict juridic de natură constituţională, de vreme ce audierea ar fi urmat să privească fapte fără nicio legătură cu activitatea jurisdicţională a instituţiei incriminate, susţine Minea. 

„Aşa fiind, comportamentul personal (care nu priveşte activitatea jurisdicţională) al conducătorului unei autorităţi publice în relaţia sa directă cu o altă autoritate publică nu poate antrena răspunderea/implicarea instituţiei într-un conflict juridic de natură constituţională, atât timp cât respectivul comportament nu vizează o situaţie juridică specială, conflictuală a cărei naştere să rezide în mod direct în textul Constituţiei”, a conchis Minea.

Teodoroiu: Confictul există doar între instituţii

Simona Maya Tedoroiu a făcut şi ea o opinie separată.  Ea arată că „obligaţia de a lua parte la lucrările comisiei de anchetă parlamentară” consacrată exclusiv pe calea unei ample şi generoase dezvoltări jurisprudenţiale a principiului colaborării loiale între instituţii şi/sau autorităţi publice, nu trebuie şi nu poate fi înţeleasă ca fiind obligarea persoanei respective de a participa în mod fizic, respectiv prezenţă fizică la lucrările comisiei, câtă vreme nu se află într-una din situaţiile în raport cu care prezenţa în faţa comisiei este obligatorie, în condiţiile legii (persoanele care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul autorităţilor administraţiei publice). 

Teodoroiu revine asupra invitării Laurei Codruţa Kovesi, ca persoană fizică, la Comisia Parlamentară. „Nu poate fi acceptată întemeierea sau «translatarea»  în prezent a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi o instituţie public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, exclusiv pe baza conduitei prezente, în raport cu comisia parlamentară de anchetă, a unei persoane care în trecut a ocupat funcţia de Procuror General al PÎCCJ. În mod evident, nu s-ar putea susţine nici existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între o autoritate publică – Parlamentul şi o persoană fizică – d-na Kovesi, acesta fiind posibil doar între instituţii şi/sau autorităţi, potrivit prevederilor constituţionale cuprinse în art.146 lit.e) şi deciziilor CCR în materie”, explică Teodoroiu. 

Stanciu: Comisia a încălcat Constituţia

Judecătoarea Livia Stanciu arată că, în acest caz, Comisia parlamentară  ar fi încălcat Constituţia. Motivul: obiectivele pe care şi le-a stabilit sunt echivalente actelor de cercetare efectuate de procuror, acest aspect fiind, de altfel, dovedit de activitatea concretă realizată de comisie până în prezent.

„Prin atribuţiile şi procedurile urmate, Comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituţiei, hotărârea de înfiinţare a acesteia contravenind, prin conţinutul său normativ, Legii fundamentale şi normelor statului de drept consacrate prin Constituţie.”

„Nu sunt deloc de neglijat verdictele ce pot fi date de astfel de comisii, care se subrogă activităţii de jurisdicţie şi care pot fi contrare soluţiilor pe care procurorul le adoptă în urma anchetei penale efectuate. ”

„Această confuzie pe care o face Parlamentul între funcţia de anchetă efectuată de procuror şi funcţia de control parlamentar contravine art.124 alin.(2) din Constituţie şi principiilor statului de drept.”

„Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activităţii ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit – aşa cum s-a menţionat anterior – că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate, acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal.”

Stanciu: Putea fi invitată doar ca cetăţean

În cea ce proveşte invitarea Codruţei Kovesi la Comisie, Livia Stanciu arată că un magistrat poate fi invitat la comisia de anchetă parlamentară doar în raport de calitatea sa de cetăţean al României, cetăţean care poate avea legătură cu faptele, aspectele ce constituie, în mod legal, obiectul unei anchete parlamentare şi care excedează unei anchete judiciare,  neavând legătură cu exercitarea activităţii sale de magistrat.

Stanciu susţine că Laura Codruţa Kovesi şi-a îndeplinit obligaţiile răspunzând în scris întrebărilor punctuale ce i-au fost adresate de membrii comisiei de anchetă parlamentară, întrebări care, de altfel, prin conţinutul lor au depăşit competenţele pe care legea le conferă unor astfel de comisii. 

„Această Comisie specială -...- nu putea să o invite pe doamna Laura Codruţa Kovesi în calitatea oficială de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ci doar în calitate de cetăţean al României,” arată Stanciu.

„În aceste împrejurări, constatăm că nu sunt îndeplinite condiţiile formale pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Comisia specială de anchetă, pe de o parte şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, neexistând practic un raport juridic între două autorităţi publice, ci doar un raport juridic între o autoritate publică, Parlamentul României – Comisia specială de anchetă şi un cetăţean al României – doamna Laura Codruţa Kovesi, invitat la comisia parlamentară în calitate de persoană fizică vizată de o solicitare cu privire la o chestiune personală, de ordin privat, persoană cu drepturi şi obligaţii conferite de lege,” mai arată Livia Stanciu.

Decizia magistraţilor CCR

Curtea Constituţională a constatat, pe 3 octombrie, obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa Parlamentului — Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii acestui for.

La acea dată, CCR a discutat cererile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte, formulate de preşedintele Senatului şi, respectiv, de preşedintele Camerei Deputaţilor.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României — Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei", arăta CCR.

Pe de altă parte, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.