Moştenirea otrăvită a lui Ponta. De la spirala socială a revendicărilor la inexistenţa banilor promişi

Moştenirea otrăvită a lui Ponta. De la spirala socială a revendicărilor la inexistenţa banilor promişi

Sindicaliştii ameninţă cu ample acţiuni de protest dacă salariile nu vor fi mărite în mod unitar FOTO Adevărul

Sociologii, dar şi sindicaliştii susţin că decizia Guvernului de a majora salariile personalului sanitar a deschis cutia Pandorei. Atât sindicatele din învăţământ, cât şi cele din administraţie ameninţă că vor ieşi în stradă dacă nu vor fi tratate la fel de către Guvern. Creşterile salariale anunţate ar putea însă arunca România într-un mare dezechilibru fiscal.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia Guvernului de a majora salariile personalului sanitar a deschis cutia Pandorei. Sindicatele din învăţământ, dar şi cele din administraţie solicită acelaşi tratament din partea Guvernului. În caz contrar, sindicaliştii ameninţă că vor ieşi în stradă. Primii care au fost inspiraţi de majorările date medicilor au fost profesorii. Mai exact, Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” a solicitat ca de acelaşi tratament să beneficieze şi angajaţii din învăţământ pe motiv că orice întârziere în asigurarea unei creşteri salariale substanţiale în sistemul educaţional va genera efecte negative în anii următori.

”Negociam pe o lege a salarizării care stabilea creşteri pe fiecare domeniul bugetar, într-un anumit termen, dar dintr-o dată toate lucrurile sunt date peste cap. Constatăm că, în loc să se meargă pe promovarea legii salarizării, salariile se majorează prin Ordonanţe de Urgenţă. Adică, se pune în pericol viabilitatea proiectului legii salarizării. Fapta bună pentru medici se putea face prin Legea salarizării”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Ovidiu Nistor, preşedintele Federaţiei “Spiru Haret”.

Liderul sindical avertizează membrii Guvernului că majorările salariale acordate în ultima perioadă unor categorii de personal în detrimentul altora au dus deja la o exacerbare a stării de nemulţumire în rândul angajaţilor din învăţământ, care poate conduce la acţiuni de protest cu ocazia începerii noului an şcolar.

”Mi se pare normal să reacţionăm. Guvernul are obligaţia să clarifice problema şi pentru sectorul de învăţământ. Mesajele pe care le primim în continuare din ţară conduc chiar la ideea boicotării anului şcolar şi nu numai. Eu sper să existe suficientă responsabilitate din partea Guvernului, care trebuie să ia o decizie foarte rapid. Dacă înainte de a ajunge la guvernare spuneau că Sănătatea şi Educaţia sunt domenii prioritare, aşa cum este peste tot în lume, atunci aceste domenii trebuie tratate unitar. Noi ne mobilizăm rapid, totul depinde strict de decizia care va fi luată de Guvern în zilele următoare”, a mai spus Ovidiu Nistor.

Măsură pompieristică

Alţi sindicalişti care ar putea ieşi în stradă sunt cei din Blocul Naţional Sindical (BNS). Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, ieri, că mărirea salariilor medicilor este „o măsură pompieristică, care va crea haos şi discriminare”.

“Este o măsură pompieristică, care va crea haos, discriminare şi reacţii ferme din partea alor categorii din sectorul bugetar şi va declansa o avalanşă de demersuri juridice împotriva Guvernului”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin.

Acesta a mai spus că sunt posibile acţiuni de protest atât în ţară, cât şi în Bucureşti, la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, care „să sancţioneze haosul” salarizării din sistemul bugetar.

Poliţiştii vor şi ei mărirea salariilor

Şi poliţiştii se simt discriminaţi şi spun că ar trebui să li se majoreze salariile. Totuşi, angajaţii din Ministerul de Interne nu cred că ieşirea în stradă ar fi oportună în acest moment. Asta pentru că de la 1 ianuarie 2016 este aşteptată o mărire a lefurilor.

”În momentul de faţă, categoric poliţiştii nu vor protesta. Noi nu vrem să intrăm în contradicţie cu sistemul medical sau cu Educaţia, pe zona salarizării. Susţinem cu tărie că există trei nevoi fundamentale în statul de drept - nevoia de siguranţă şi ordine publică, nevoia de educaţie şi nevoia de sănătate, care trebuie să fie în echilibru. Problema noastră nu este cu medicii, ci cu majorarea salariilor din Administraţia Prezidenţială. Acolo este inechitatea. Creşterea salariilor medicilor poate fi încadrată în categoria măsurilor populiste, dar asta e o temă politică”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Dumitru Coarnă, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

Alfred Bulai: S-a deschis cutia Pandorei

Analiştii susţin că, prin creşterea salariilor doar în sectorul sanitar, Guvernul a deschis, practic, cutia Pandorei. De aceea, nemulţumirile altor catagorii de bugetari sunt justificate. „După 25 de ani în România de experinţă în lupta sindicală, este absolut normal şi firesc să existe această reacţie. Sindicatele pun presiune pe Guvern. Indiscutabil, medicii au nevoie de salarii mai mari. Însă în acelaşi fel se pune problema şi pentru alte categorii, în primul rând pentru învăţământ. Problemele nu se rezolvă pompieristic, aşa cum a făcut Victor Ponta, pentru că a deschis cutia Pandorei, este într-o situaţie din care e greu să iasă, tocmai pentru că logica era aceea a unei legi a salarizării care crea premisele unei abordări unitare”, a declarat, pentru ”Adevărul”, sociologul Alfred Bulai.

În opinia acestuia, nemulţumirile sindicatelor erau previzibile. ”E bine că măreşti salariile şi la medici, dar n-ai cum să nu te aştepţi la nemulţumiri din partea celorlalţi bugetari. Nu poţi să spui oamenilor care lucrează în diverse domenii că unii sunt importanţi, iar alţii nu. Nu poţi să le spui că pentru ei nu mai sunt bani. E o strategie proastă a domnului Ponta. Poate că se gândeşte că pleacă de la guvernare şi nu-l mai interesează dacă mai sunt bani sau nu”, a mai spus sociologul.

Ce găuri provoacă pomenile Guvernului

Toate măsurile incluse în proiectul Codului Fiscal şi cele anunţate ulterior de Guvern pentru majorarea veniturilor pentru anumite categorii – dublarea alocaţiilor, creşterea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ şi pentru cei din sănătate, la care se adaugă legea salarizării bugetarilor – vor arunca România într-un mare dezechilibru fiscal. Deficitul bugetar va depăşi nivelul agreat cu partenerii financiari internaţionali, iar în condiţiile în care veniturile colectate la buget nu-şi vor putea menţine un ritm susţinut de creştere, pentru obţinerea echilibrului fiscal se va apela, din nou, la creşteri de taxe.

Executivul de la Bucureşti s-a asumat în faţa partenerilor internaţionali – Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) – să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de 1,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016 şi, totodată, să menţină obiectivul pe termen mediu de 1% din PIB deficit structural. Numai că măsurile adoptate sau anunţate în ultimele luni de Guvernul Ponta, cu impact semnificativ asupra bugetului, nu fac altceva decât să demonstreze contrariul şi prefigurează riscul reintrării României în procedura de deficit excesiv.

Codul Fiscal, o gaură de 17 miliarde de lei

Partidele parlamentare se întâlnesc astăzi să negocieze forma finală a Codului Fiscal, care urmează să fie votată în sesiunea extraparlamentară programată să înceapă pe 24 august. Preşedintele Klaus Iohannis a respins la jumătatea lunii iulie promulgarea Codului Fiscal, motivând că „simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare“.

La sfârşitul lunii martie, când a trimis în Parlament proiectul Codului Fiscal (cu propunerea reducerii TVA de la 24% la 20%, nu 19% cum s-a agreat ulterior în Camera Deputaţilor), Guvernul estima că măsurile vor avea un impact bugetar brut de 16,71 miliarde de lei în 2016, însă se aştepta să recupereze 9,45 miliarde de lei. Ulterior, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a revenit asupra calculelor şi a spus că impactul total al Codului Fiscal va fi de 12 miliarde de lei. Chiar şi aşa, economiştii susţin că aceste estimări sunt mult prea optimiste, iar gaura generată în buget va fi mult mai mare.  

„Proiecţiile actualizate, ce încorporează cele mai recente informaţii cu privire la contextul macroeconomic, setul măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate şi execuţia bugetară la zi, indică un nivel de circa 3% din PIB atât pentru deficitul bugetar efectiv, cât şi pentru cel structural la nivelul anului 2016, şi aceasta în ipoteza unor reduceri compensatorii de investiţii publice (de circa 0,3% din PIB) şi a prevalenţei moderaţiei în politica salarială în sectorul public“, arăta în iulie Consiliul Fiscal, într-un răspuns transmis Administraţiei Prezidenţiale.

Vă prezentăm principalele măsuri incluse în proiectul Codului Fiscal şi cât urmează să muşte fiecare dintre acestea din bugetul statului:

  Reducerea TVA. În forma plecată din Guvern, proiectul Codului Fiscal prevedea reducerea TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016, cu un impact asupra bugetului de peste 7 miliarde de lei. În Parlament, proiectul a fost modificat, iar la presiunea liberalilor, s-a stabilit ca TVA să fie redusă la 19%, ceea ce presupune o gaură în bugetul statului de 9 miliarde de lei. În cadrul negocierilor astăzi, partidele vor decide dacă TVA va scădea până la 20% sau la 19% şi dacă reducerea se aplică etapizat sau dintr-un singur foc.

 Reducerea TVA la alimente. Potrivit proiectului de Cod Fiscal elaborat de Guvern, TVA trebuia sa scadă de la 24% la 9% pentru anumite alimente, însă Executivul a decis ulterior ca măsura să se aplice de la 1 iunie 2015 pentru toate produsele alimentare. Nota de fundamentare a proiectului care a reglementat scăderea TVA la mâncare indică un impact de 2,44 de miliarde de lei pe acest an şi de 5,17 miliarde de lei în 2016.      

 Reducerea accizelor la carburanţi. După ce premierul Victor Ponta a admis că introducerea la 1 aprilie 2014 a accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburant a fost un eşec şi că sumele colectate din această taxă nu au ajuns în dezvoltarea infrastructurii, Guvernul a decis în proiectul de Cod Fiscal reducerea accizelor la benzină şi motorină, dar şi la alcool şi băuturi alcoolice. Măsura va genera, potrivit Guvernului, un minus de 3 miliarde de lei la buget.   

 Reducerea impozitului pe dividende. Guvernul Ponta a propus eliminarea impozitului pe dividend din 2016, însă Parlamentul a decis ca nivelul cotei de impozitare să fie redus de la 16% la 5%. Măsura va genera un minus de 1,3 miliarde de lei la buget.  

 Eliminarea taxei pe stâlp. Introdusă de Guvernul Ponta în primăvara lui 2014, taxa pe construcţiile speciale a fost redusă în acest an de la 1,5% la 1% din valoarea activelor. Pentru 2016, noul Cod Fiscal prevede eliminarea ei, măsura urmând să aibă un impact bugetar de un miliard de lei. 

Ponta a pornit robinetul cu pomeni

Gaură în bugetul statului nu vor provoca numai măsurile introduse în proiectul noului Cod Fiscal, dar şi nenumăratele „pomeni“ anunţate sau deja adoptate de Guvernul Ponta:

         Dublarea alocaţiilor. La 1 iunie, a intrat în vigoare dublarea alocaţiilor pentru copii de la 42 de lei la 84 de lei pe lună, măsură cu un impact bugetar anual de 1,8 miliarde de lei.

 Salarii mai mari pentru personalul nedidactic din învăţământ. De la 1 august, personalul nedidactic din învăţământ beneficiază de salarii mai mari cu 12%. Măsura a fost adoptată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă la 30 iunie şi se aplică pentru 61.500 de persoane. Impactul total al măsurii se ridică în 2016 la 115,8 milioane de lei.

 Mai mulţi bani pentru personalul didactic. Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul de stat beneficiază de creşteri salariale cu 5% începând cu 1 martie 2015 şi cu încă 5% începând cu 1 septembrie 2015, în baza Ordonanţei de Urgenţă 83/2014, respectiv Legea 71/2015 de aprobare a acestei ordonanţe.

 Salarii mai mari şi în sănătate. Guvernul va adopta săptămâna viitoare o ordonanţă prin care salariile din sănătate vor fi majorate cu 25% de la 1 octombrie. Impactul bugetar anual al măsurii este de 1,7 miliarde de lei.

 Indemnizaţii pentru revoluţionari. Guvernul a decis la începutul acestei luni, prin ordonanţă de urgenţă, să-i reintroducă în plată pe revoluţionarii ale căror rente lunare fuseseră tăiate în 2012 din raţiuni de austeritate, dar şi din cauza gravelor nereguli din interiorul acestei bresle. Sub motivaţia respectării adevărului istoric, ordonanţa a creat o nouă categorie de revoluţionari – „luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei“ –, iar cei care vor primi acest titlu urmează să încaseze indemnizaţii care vor ajunge până la 4.000 de lei în fiecare lună.
Economiştii trag semnalul de alarmă

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, susţine că majorările anunţate prin noua lege a salarizării şi prevederile noului Cod Fiscal pot genera un deficit bugetar de 5% din PIB şi că astfel se poate ajunge la un derapaj major. „Trebuie cântărite şi drămuite astfel de creşteri, economia nu produce mai mult decât înainte de criză să justifice o creştere de 70% pentru bugetari. Cutia Pandorei s-a deschis, am văzut solicitări din zona educaţiei“, a spus Dumitru, la Digi24.

În ultimele săptămâni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a criticat în mai multe rânduri Guvernul şi a atras atenţia asupra riscurilor la care economia este supusă prin adoptarea tuturor acestor măsuri. „Pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel“, a spus Isărescu.

„Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în unanimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase măsuri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cumulat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o cifră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bugetar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agricultură“, a precizat ulterior Isărescu.

Legea salarizării „mănâncă“ 1,3% din PIB

Legea salarizării bugetarilor, menită să elimine inechităţile din sistem, va fi implementată de la sfârşitul acestui an, într-o perioadă de doi-trei ani, şi se va aplica angajaţilor din învăţământ, sănătate şi administraţie. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar va fi de la 1 la 18, potrivit unei propuneri de proiect a Legii salarizării, obţinută de Mediafax. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenţia că legea salarizării bugetarilor ar implica creşteri mari ale cheltuielilor la buget, cu un impact estimat la 1,3% din PIB (9,4 miliarde de lei).  

Salarii triplate pentru înalţii demnitari

Guvernul a decis la începutul lunii iulie, într-o şedinţă condusă de premierul interimar Gabriel Oprea, ca indemnizaţiile lunare să fie majorate începând cu luna august pentru 48 de funcţii de demnitari. Cele mai mari le au preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului - 21.540 de lei brut (15.108 lei net).

Medici: „Dacă scot 25% din tumoră, îs fericiţi?“

Deşi au primit promisiuni că de luna viitoare vor avea salarii mai mari cu 25%, cadrele medicale nu sunt mulţumite. Majorarea anunţată, cea mai mare din ultimii 20 de ani, e considerată praf în ochi de medici, care nu au renunţat la ideea de a intra în grevă.

Reprezentanţii cadrele medicale au reuşit să le smulgă oficialilor de la Guvern promisiunea că de la 1 octombrie vor primi bani în plus la salariu, stârnind numeroase controverse în rândul bugetarilor.

Au ameninţat cu grevă, cu demisii în bloc şi, în final, cu blocarea întregii activităţi sanitare din spitalele de stat, şi au reuşit să obţină ce nu a mai obţinut niciun sindicat în ultimii 20 de ani: o majorare de 25% şi garanţia că lefurile se vor dubla până în 2017.

Deşi sindicaliştii care au fost la negocieri au fost mulţumiţi de rezultatul acestora, membrii din Alianţa medicilor, grupul de pe reţeaua de socializare Facebook care a luat amploare în câteva zile, reuşind să adune peste 20.000 de adepţi, consideră că cei 25% sunt „o simplă... pomană“. Ba mai mult, ei sunt scandalizaţi şi de decizia Guvernului de a „legaliza plicurile“, bani care îi pot arunca după gratii ani buni în lumina recentei decizii a Curţii Supreme care îi asimilează pe medici funcţionarilor publici.

„Guvernul a aruncat un os“

„Înlocuirea definitivă a plicului cere un salariu minim de 100%“, a scris, revoltat, un membru al Alianţei medicilor, grup care momentan nu are statut juridic, dar care a fost invitat la discuţiile îndelungate purtate între oficialii din ministere şi cadrele medicale. „Dacă le scot 25% dintr-o tumoră, îs fericiţi? Dacă le dau 25% dintr-un tratament salvator, e de ajuns?“, scrie un alt membru al grupului revoltat de mărirea propusă de premierul Ponta. „Guvernul a aruncat un os. Sunt curios dacă şi câţi o să muşte din el. Pentru primar 25% înseamnă cam 1.000 de lei în plus pe lună. Pentru rezident, cam 300 de lei în plus“, a comentat un alt doctor aflat la început de drum în cariera medicală.

Efectele cardului şi ale reducerii preţului la medicamente

Una peste alta, medicii din grup par să nu fi renunţat la ideea de a pune halatul în cui pe 1 septembrie. Asta în ciuda eforturilor bugetare la care s-a angajat Guvernul. Concret, cei 1,7 miliarde de lei, banii care urmează să fie investiţi în salarii în anul 2016 printr-o nouă majorare cu încă 25%, promisă de la 1 ianuarie, sunt economii făcute prin utilizarea cardului de sănătate şi din reducerea preţurilor la medicamente. „Din aceste economii se vor asigura cei 25% din creşterea salarială“, a explicat Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ieri, la Adevărul Live. Medicul a punctat că doar în luna mai, prin introducerea cardului de sănătate, au fost făcute economii de 91 de milioane de lei în sistemul de sănătate.  „Veniturile unui medic trebuie să fie suficiente sau satisfăcătoare în aşa fel încât el să-şi desfăşoare activitatea fără să se gândească încontinuu la ziua de mâine sau la venitul pe care îl are. Pentru că, spre deosebire de alte meserii, medicina salvează vieţi sau măcar le prelungeşte“,
a completat şeful CNAS.

Sanitas: „E prea puţin pentru unii şi mult pentru alţii“

Potrivit acestuia, majorarea este una substanţială, dar ea nu vizează în niciun caz medicii de familie sau doctorii care lucrează în sistemul privat. „Nu ştiu dacă e suficient cât să îi ţină în ţară, dar este un prim pas“, a mai comentat Ciurchea.

La rândul său, Leonard Bărăscu, preşedintele Sanitas, unul dintre sindicatele care au stat la masa discuţiilor în aceste zile în care sistemul de sănătate a clocotit, a spus că procentul de 25% este „prea mic pentru unii şi prea mare pentru alţii“. „De la rezident în jos înseamnă o majorare considerabilă. Până în 2017, rezidentul, care acum are 1.100 de lei plus bursa, ajunge la 3.000 de lei. Infirmiera, dacă îl dai 250 de lei la salariu, ajunge şi ea la un venit considerabil. De 23 de ani nu s-au mai primit asemenea sume în sănătate, este mai mult decât am solicitat noi. Mulţi dintre funcţionarii publici sunt supăraţi pe noi, dar economiile din care provine această majorare sunt făcute tot de sistemul sanitar“, a conchis Bărăscu.

Ce salarii are personalul medical acum

Întreg personalul medical este nemulţumit de salariile din sistem, motiv pentru care mii de medici, dar şi mii de asistenţi medicali au părăsit deja spitalele de stat şi au plecat în străinătate, unde leafa lunară este chiar şi de 10 ori mai mare. În prezent, un medic rezident are un salariu de 1.019 lei pe lună, sumă la care se adaugă bursa de 670 de lei pe care o primeşte începând cu ianuarie 2014. Salariile rezidenţilor variază, însă, în funcţie de specialitatea aleasă, astfel că un medic rezident anestezist poate ajunge la 1.600 - 1.700 de lei pe lună. În ceea ce priveşte medicii specialişti, salariile acestora variază între 1.502 şi 1.775 de lei, iar medicii primari, în funcţie de experienţă, au o leafă care variază între 1.575 şi 2.199 de lei pe lună, la care se adaugă un spor de 25%. Asistentele medicale primesc între 730 de lei şi 1.890 de lei, în timp ce infirmierele şi brancardierii au sub 1.000 de lei pe lună.

Legalizarea „plicului“ scandalizează medicii şi societatea civilă

Şi decizia de a legaliza „atenţiile“ pe care le primesc medicii de la pacienţi i-a revoltat pe doctori, care au spus că această practică este degradantă. Mai exact, premierul a anunţat marţi că i-a cerut ministrului Justiţiei să elaboreze un proiect de lege care ar urma să elimine răspunderea penală a medicilor care iau bani sau obiecte de la pacienţi. Premierul a pus însă şi condiţii. „Acele contribuţii suplimentare pe care pacienţii vor să le aducă cu îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: să nu fie condiţionată, să fie după încheierea actului medical şi să fie declarate şi impozitate“, a precizat Ponta.

Însă Alianţa Medicilor a anunţat că nu se doreşte legalizarea şpăgii, ci salarii decente şi condiţii bune de muncă. „Practica aceasta neavenită nu are ce căuta într-un sistem medical modern, fiind degradantă atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În plus, pacienţilor deja li se percepe din salariu o taxă pentru sănătate deci, prin legalizarea acestei mite, politicienii vor să-i facă pe pacienţi să plătească de două ori pentru aceleaşi servicii medicale“, afirmă medicii pe site-ul de socializare. „Dacă o astfel de lege aberantă trece, înseamnă că vom avea în spitale un Ghid de bună practică cum să dai şi să primeşti mită legal“, mai afirmă doctorii.

Dan Ionescu: O jignire la adresa medicilor

Analiştii taxează şi ei decizia Guvernului. Aceştia susţin că soluţia este reforma în Sănătate, care să ducă la creşteri salariale, nu legalizarea unei practici care poate avea consecinţe extrem de grave.

„Simpla idee de a pune într-o lege dreptul pacientului de a-şi exprima recunoştinţa faţă de medic este o prostie care încalcă toate limitele deontologice ale profesiei de medic. Cum ar fi să începem să ne exprimăm recunoştinţa faţă de un poliţist, funcţionar public sau oficial guvernamental? Pentru că îşi fac datoria, fireşte. Paralela funcţionează pentru orice profesie, în mod evident şi faptul că Guvernul ia în serios o astfel de ipoteză este o jignire la adresa medicilor“, a declarat analistul politic Dan Ionescu.

Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui să găsească o soluţie „cinstită, civilizată şi neevazionistă“ în a răsplăti efortul medicilor. „Simplul fapt că după 25 de ani plătim medicii cu salarii de mizerie şi că soluţia cea mai la îndemână este să le impozităm plicul spune totul despre incompetenţa guvernanţilor şi indolenţa socială“, a mai afirmat analistul. Sociologul Alfred Bulai afirmă că soluţia nu este legalizarea „plicului“, ci reforma din Sănătate.

„Ideea de a primi bani la modul în care se primeşte astăzi, evident este o aberaţie. Dar asta nu se întâmplă pentru că medicii sunt neapărat hrăpăreţi, ci pentru că sistemul funcţionează aşa. Trebuie să reduce la maximum ideea de plată suplimentară. Dar asta nu se poate face decât printr-un sistem de sănătate sănătos“, a spus sociologul.

Transparency: Legalizarea "atenţiilor" către medici atacă demnitatea şi nu elimină riscurile juridice

Transparency International România se opune legalizării plăţilor informale în sănătate şi susţine eficientizarea sistemului sanitar ca soluţie pentru remunerarea echitabilă a muncii, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Potrivit Transparency, legalizarea plăţilor informale este eronată, întrucât afectează demnitatea umană a medicului şi prestigiul profesiei, transformând un serviciu public şi o profesie vocaţională într-o tranzacţie directă între medic şi pacientul său, chiar dacă aceasta este la iniţiativa pacientului.

Totodată, legalizarea acestor plăţi ar muta pe umerii pacientului sarcina angajatorului de a-şi plăti just şi onorabil angajaţii, susţine organizaţia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările