Mizele atacului declanşat de Tudorel Toader împotriva procurorului general Augustin Lazăr

Calendarul procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, declanşată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, a pornit: CSM îl va audia pe Lazăr peste două săptămâni, pentru a formula un aviz consultativ, urmând ca decizia să o ia şeful statului. Toader, însă, a trimis deja propunerea la Palatul Cotroceni, alegând să ignore şi formal procedura.

Procurorul general Augustin Lazăr este a doua ţintă la nivel înalt din Ministerul Public a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, după revocarea Codruţei Kovesi din funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Augustin Lazăr a fost evaluat timp de două luni, după care Toader a anunţat că declanşează procedura de revocare a procurorului general. Concluziile evaluării nu sunt deloc o surpriză câtă vreme Tudorel Toader şi Augustin Lazăr au avut numeroase schimburi de replici acide.

Odată declanşată procedura de revocare, primul pas este obţinerea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În acest sens, Augustin Toader va fi audiat de Secţia pentru procurori a CSM la 13 noiembrie, urmând ca motivarea avizului în cazul solicitării de revocare să fie dată în termen de 30 de zile.

Cu toate acestea, ministrul nu a mai aşteptat acest aviz. El a trimis deja la Cotroceni raportul şi propunerea de revocare, solicitându-i preşedintelui să semneze documentele. Prin urmare, indiferent de avizul CSM, decizia luată de Tudorel Toader rămâne bătută în cuie. 

Este absolut incredibil că am ajuns să discutăm de semantică. Toader putea la fel de bine să susţină că nu-i place cămaşa lui Lazăr.   Laura Ştefan expert anticorupţie

Reţeta mazilirii şefei DNA

Potrivit Statutului magistraţilor şi Legii privind CSM, revocarea procurorului general al României se face de către şeful statului, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM.

Atuul pe care se sprijină demersul lui Toader este decizia Curţii Constituţionale dată în cazul Laurei Codruţa Kovesi, care spune că preşedintele României nu are competenţa de a evalua activitatea unui magistrat. Prin urmare, decizia îl obligă pe şeful statului să aprobe cererea ministrului, însă nici Curtea Constituţională, nici legislaţia în vigoare nu stabilesc un termen până la care preşedintele trebuie să semneze revocarea.

Ministrul Justiţiei a prezentat nu mai puţin de 20 de acuzaţii la adresa procurorului general, de la de la nesancţionarea Laurei Codruţa Kovesi în perioada în care aceasta era procuror şef al DNA şi încheierea protocoalelor de colaborare cu SRI, până la ancheta deschisă de DNA după adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 13 şi preluarea de către Parchetul General a anchetei privind violenţele de la protestul din 10 august.

Miza revocării 

Experţii consultaţi de „Adevărul“ sunt de părere că, deşi nesurprinzătoare, decizia ministrului Justiţiei şochează prin lipsa de fundament a motivelor invocate, fapt ce vine să întărească puterea discreţionară a acestuia asupra procurorilor. 

„Este absolut incredibil că am ajuns să discutăm de semantică. Toader putea la fel de bine să susţină că nu-i place cămaşa lui Lazăr. Aceastea nu sunt motive de revocare. Cred că ar trebui discutat dacă ministrul poate chiar aşa să ceară revocarea unui procurer-şef prin invocarea unor motive lipsite de orice fundament. S-a ajuns unde s-a urmărit: punerea sistemului de justiţie în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea. Nu mai vorbim de un singur caz, ci de o cascadă de evenimente în acest sens, de la revocarea şefei DNA, la Legile Justiţiei, de modificările Codurilor penale, de ultima ordonanţă de urgenţă şi acum revocarea lui Lazăr. Avem un context ce relevă cu claritate intenţia celor aflaţi la guvernare”, a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie. 

În plus, miza deciziei ministrului pare a adeveri temerile exprimate cu privire la independeţa procurorilor, este de părere Elena Calistru, analist politic: „Ceea ce era doar un semnal de alarmă s-a adeverit. Vorbim de o problemă sistemică acum că Tudorel Toader a căpătat o putere discreţionară de revocare a procurorilor. Procurorii au primit un semnal clar că sunt la cheremul ministrului şi care este independenţa de care dispun“.

Augustin Lazăr şi-a permis să facă nişte comentarii pertinente la adresa Legilor Justiţiei, iar în opinia lui Tudorel Toader acest lucru e nepermis.   Stelian Ion avocat

Contrar recomandărilor europene

În plus, invocarea criticilor exprimate de către Augustin Lazăr la adresa modificărilor din justiţie este în contradicţie cu recomandările forurilor europene. „Comisia de la Veneţia a recomandat eliminarea prevederilor cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor. Aceştia au interdicţia de a se pronunţa în chestiuni strict politice, dar pe chestiuni ce privesc sistemul judiciar au chiar obligaţia să se exprime. Ceea ce au şi făcut, cu argumente pertinente, miile de magistraţi care au ieşit în stradă. Augustin Lazăr şi-a permis să facă nişte comentarii pertinente la adresa Legilor Justiţiei, iar în opinia lui Tudorel Toader acest lucru e nepermis. Raportul nu are nicio legătură cu o pretinsă evaluare, este doar o epurare politică“, apreciază avocatul Stelian Ion.

Replica lui Augustin Lazăr

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat miercuri seară că raportul ministrului Justiţiei privind evaluarea sa încalcă în mod direct recomandările repetate ale Comisiei de la Veneţia privind independenţa procurorilor şi libertatea de exprimare a acestora. Precizând că va răspunde punct cu punct criticilor aduse de ministru, Lazăr a susţinut că discursul său public a fost în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, subliniind că nu are doar dreptul „dar şi obligaţia de a vorbi în apărarea ordinii de drept“.

Reacţia Comisiei Europene: „Procedura provoacă îngrijorări“

Comisia Europeană a aratat că procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr „provoacă preocupări“.„După procedura de revocare a şefei DNA de acum câteva luni, procedura împotriva procurorului general provoacă îngrijorări. Proceduri robuste şi independente pentru revocarea şi numirea procurorilor şefi au fost întotdeauna un element-cheie în recomandările noastre. Comisia va adresa situaţia generală din România în viitorul raport MCV din 13 noiembrie“, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Specialiştii atrag atenţia că revocarea lui Lazăr se va reflecta în raportul MCV. „Decizia lui Toader este doar actul final din procesul de subordonare a procurorilor faţă de Executiv. Ceea ce contravine clar recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi se va vedea în raportul MCV, ce va atrage după sine invocarea Articolului 7, după cum prevede Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Am ieşit în faţă alături de Ungaria şi Polonia, aşa zisul club al independenţilor, însă noi suntem într-o situaţie total diferită. În cazul nostrum, invocarea Artticolului 7 este mult mai uşoară. Sigur, nu există un precedent, însă am impresia că unii se joacă cu focul. Mulţi uită că noi avem această clauză în Tratatul de aderare, şi va fi mult mai simplu ca mecanismele europene să fie activate în cazul nostru“, este de părere analistul politic Sorin Ioniţă.

Avertismentul magistraţilor

Două asociaţii ale magistraţilor, Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, au solicitat ministrului Tudorel Toader să abandoneze „imediat“ procedura de revocare a procurorului general, deoarece demersul ocoleşte garantul „independenţei justiţiei“.

„O astfel de procedură, care ocoleşte practic garantul independenţei justiţiei, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui rol este unul pur decorativ, pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană şi în Consiliul Europei şi însăşi existenţa democratică a statului român“, se arată într-un comunicat de presă transmis de către cele două asociaţii.