Mircea Geoană: Apartenenţa la NATO este prima garanţie reală de securitate din istoria României

Mircea Geoană declară la zece ani de la aderarea la NATO, care a avut loc sub mandatul său de ministru de Externe, că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria sa.

Geoană a precizat că aderarea la NATO a reprezentat momentul întoarcerii României în Occident şi se întreabă, retoric, cât de vulnerabilă ar fi fost România azi în faţa acţiunilor Federaţiei Ruse, care încearcă să revină pe fostul său tipar imperial, în absenţa garanţiilor de securitate oferite de Alianţă şi de partenerii americani.

Fostul ministru de Externe a arătat că apartenenţa României la NATO nu este în sine o reţetă a succesului, ci o precondiţie a succesului, el subliniind că România trebuie să îşi facă temele şi să îşi respecte angajamentele, respectiv să elaboreze o strategie de securitate naţională actualizată, care îi lipseşte de aproape zece ani, şi să revină mai repede decât se prognoza la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Geoană a menţionat că România trebuie să devină, alături de Polonia, printre cele mai puternice state din punct de vedere militar din regiune.

Potrivit lui Geoană, NATO se va transforma în perioada următoare, urmând să adopte o serie de elemente de redefinire în noul context legat de Federaţia Rusă.

Geoană a spus, totodată, că interesul vital al României este ca, în premieră în istorie, pe lângă apartenenţa sa la NATO şi UE, să aibă toţi vecinii săi, respectiv Serbia, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, membri ai aceluiaşi sistem politic.

Întoarcerea României în Occident

Geoană a precizat că, dincolo de evaluarea pur militară, strategică sau de securitate a apartenenţei la cea mai puternică alianţă militară a omenirii, aderarea a reprezentat semnalul terminării perioadei în care România se afla într-o "zonă a nimănui".

"Şi dacă cineva se îndoieşte de valoarea apartenenţei noastre la NATO azi, să se uite la ce se întâmplă la graniţele noastre. Să ne închipuim cum ar fi arătat România azi, cât de vulnerabilă ar fi fost România azi în faţa acestei Rusii care încearcă să revină pe fostul său tipar imperial, în absenţa garanţiilor de securitate oferite de Alianţă, de partenerii noştri americani", a spus Geoană.

Potrivit lui Geoană, "apartenenţa la Alianţă nu este o reţetă a succesului, dar este o precondiţie a succesului, aşa cum apartenenţa la UE nu este o garanţie a succesului, ci este o precondiţie a succesului", el menţionând că restul lucrurilor ţin de muncă internă, tranformări interne, administrare mai bună a ţării, mai puţină corupţie, forţă economică mai mare, capacitate de a acţiona coerent la nivel intern şi internaţional.

Geoană a spus că aderarea este un moment cu adevărat istoric, iar faptul că azi este comemorat e un lucru bun.

"Dar, mai degrabă suntem cu toţii interesaţi cum va arăta Alianţa şi cum va arăta România în următorii zece ani, lucru care fără îndoială va suferi profunde tranformări după aceste ultime incursiuni ale Federaţiei Ruse în vecinătatea sa imediată", a spus Geoană.

Despre organizarea vizitei lui Clinton la Bucureşti: "Şi acum simt mirosul tenişilor şi al tricourilor transpirate ale lui Talbott"

Geoană a rememorat modul în care a reuşit să obţină, fiind ambasador în SUA, vizita preşedintelui american Bill Clinton la Bucureşti, într-o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american din acea perioadă, Strobe Talbott, care tocmai se întorsese de la jogging.

"Mi-aduc aminte de perioada dificilă de după ce am fost respinşi la summit-ul de la Madrid din 1997 şi îmi aduc aminte cum am reuşit să obţinem vizita lui Bill Clinton la Bucureşti într-o cameră din spatele biroului oficial al adjunctului secretarului de stat american Strobe Talbott, din acea perioadă. Şi, cu regretatul strateg Ronald Asmus, eram în acea mică cameră după ce Talbott venise de la jogging. Şi acum simt mirosul tenişilor şi al tricourilor transpirate pe care Strobe Talbott, bun prieten de atâţia ani de zile, le avea", a spus Geoană.

"Şi i-am zis: «Strobe, am o idee». Spune: «Ce idee?». «Aş vrea ca Bill Clinton să vină la Bucureşti». Şi spune: «Ai înnebunit? O să dea oamenii cu roşii în noi!» Îi spun: «Nu cred că o să dea cu roşii în noi şi o să vedeţi că o să aveţi o primire mai călduroasă la Bucureşti după ce ne-aţi refuzat să intrăm în NATO decât în ţările care au fost printre primele care au fost primite»", a relatat Geoană.

El a precizat că acela a fost momentul în care a stabilit şi parteneriatul strategic între SUA şi România şi în care a arătat că, în pofida unei înfrângeri de etapă, România este perseverentă în a-şi urmări obiectivele de a face parte din lumea occidentală şi din comunitatea euroatlantică.

"Şi asta arată şi pentru cei mai tineri care sunt în politică sau în diplomaţie că niciodată nu trebuie să consideri un «Nu» drept un răspuns definitiv. Şi faptul că ne-am bătut, faptul că nu am abandonat, faptul că împreună cu toţi ceilalţi de acasă, politicieni şi cetăţeni, am păstrat sus speranţa aderării a făcut ca România să fie azi într-o situaţie de securitate naţională cum nu a avut-o niciodată în istorie. Şi acest lucru este important", a spus Geoană.

El a spus că fostul preşedinte american Bill Clinton îi spune chiar şi azi că "a fost cea mai frumoasă vizită" atunci, în 1997, când o sută de mii de oameni s-au strâns în Piaţa Universităţii.

Despre vizita lui Bush la Bucureşti: "Dumnezeu a dat curcubeul"

Geoană a rememorat, totodată, şi modul în care a fost organizată vizita preşedintelui american George Bush la Bucureşti.

"A fost oarecum un pic mai simplu, pentru că venise 11 septembrie. Şi după tragedia de la turnurile gemene din New York şi participarea României la operaţiunea din Afganistan, Irak, într-un fel România era o destinaţie naturală", a spus Geoană.

El a arătat că le-a sugerat americanilor ca scena să fie amplasată în Piaţa Revoluţiei, lângă Palatul Regal, în opoziţie cu balconul de la CC, de la care se adresase fostul dictator Nicolae Ceauşescu în 1989.

"Eu le-am sugerat locaţia şi am vrut să fie o antiteză cu discursul lui Ceauşescu de la balconul de la CC. Am spus că, din punct de vedere simbolic, momentul intrării României în NATO trebuie să fie exact opusul, la Palatul Regal, privind către balconul lui Ceauşescu şi, simbolic, închizând un cerc istoric dureros pentru România", a precizat Geoană.

El a arătat că americanii "nu ne-au lăsat" să facem această punere în scenă şi că, în schimb, au solicitat să selecteze audienţa.

"Absolut fiecare personaj, cu excepţia preşedintelui Bush, Iliescu, conducerea României, toţi ceilalţi erau selecţionaţi de către americani pentru o imagine cât mai completă a spectrului societăţii româneşti. Şi au spus: «Vrem doi bărbaţi în uniformă, o doamnă ofiţer, vrem să vedem reprezentanţi ai tuturor cultelor religioase din România - ortodocşi, greco-catolici, catolici, vrem tineri, bătrâni»", a spus Geoană.

El a precizat că de acolo a învăţat ce înseamnă să pregăteşti profesionist din punct de vedere al comunicării şi al simbolisticii non-verbale o vizită la acel nivel.

"Deci, există şi puţină metodă în spatele unei vizite de succes şi aici americanii ştiu meserie şi în comunicare şi în televiziune", a spus Geoană.

"După aia, Dumnezeu a dat şi curcubeul şi, când m-am întors la Casa Albă, după vizită, pe holurile de la Casa Albă, în drumul către Biroul Oval, curcubeul de la Bucureşti era pus acolo", a spus Geoană.

Se putea face mai mult şi din partea Alianţei, şi din partea României

"Şi noi ne-am culcat puţin pe o ureche, cum zice românul, după ce un număr de ani am alocat 2% din PIB pentru Apărare, aşa cum a fost înţelegerea, aşa cum este Convenţia la nivel european. Şi noi am considerat de foarte multe ori că participarea noastră eroică şi generoasă şi plină de sacrificii în oameni, în bani, în sânge, în familii îndoliate în Afganistan sau în Irak ţineau loc de o tranformare mai profundă a Armatei române şi a modului în care funcţionăm. Poate că şi NATO putea să facă mai multe pentru noi, în sensul de a transfera mai mult echipament, mai multă tehnologie, de a investi mai mult în relaţia cu noi", a spus Geoană.

Fostul ministru de Externe a spus că momentul Crimeea a reprezentat un semnal de trezire la realitate şi pentru România, şi pentru NATO şi a arătat că, din acest moment, pe lângă deciziile pe care Occidentul le va lua cu privire la relaţiile cu Federaţia Rusă, România are de luat în considerare nişte concluzii "româno-române" despre ce are de făcut.

"Şi câteva lucruri sunt extrem de clare. Unu: enegia. Este clar că trebuie să privim extrem de rapid şi de lucid la ceea ce înseamnă pârghie energetică românească în context european şi al relaţiei cu Federaţia Rusă. Acest moment trebuie folosit pentru ca tot ceea ce înseamnă strategii fanteziste şi din care vrem să facem de toate în acelaşi timp să facă loc unei strategii pragmatice, în care să folosim ce avem la dispoziţie, să ne conectăm cu vecinii noştri, să încurajăm conducte de gaz natural după eşecul Nabucco, pentru că acum se poate", a spus Geoană.

El a menţionat că e foarte important ca în acest moment să se stabilească şi o legătură între putere şi opoziţie, astfel încât această strategie să fie respectată pentru următorii zece ani de zile.

"Altfel, ne trezim, ca şi în alte situaţii, cu un nou preşedinte peste câteva luni, cu alte guverne în următorii câţiva ani, şi fiecare Guvern va veni din nou şi va crede că începe Meşterul Manole să repete legenda năruirii şi construcţiei la nesfârşit. Aşa ceva nu se poate", a menţionat Geoană.

De zece ani nu avem strategie de securitate naţională; atenţie şi la securitatea cibernetică

Mircea Geoană a subliniat şi relevanţa elementelor de securitate naţională care ţin de apărare cibernetică, în noul context care ţine de Federaţia Rusă.

"Nu putem să uităm modul în care Letonia a fost îngenuncheată acum câţiva ani de un atac cibernetic rusesc. Faptul că SRI face o treabă foarte bună conducând efortul guvernamental trebuie să fie însoţit de un efort şi în zona civilă, trebuie să fim pregătiţi pentru acest tip de riscuri", a spus Geoană.

El a arătat că este inacceptabil ca România să nu aibă de zece ani o strategie de securitate naţională actualizată.

"Indiferent cât de multă gâlceavă politică ar fi în acest moment, este obligaţia preşedintelui, a Parlamentului să venim cu o strategie de securitate actualizată şi, în pofida momentului electoral destul de complicat, să avem puterea de o manieră transparentă şi lucidă, ca oameni responsabili, să adoptăm o strategie de securitate naţională actualizată şi după lecţiile ofensivei ruseşti din vecinătate", a spus Geoană.

El a spus că România ar trebui să revină mai repede decât se prognoza la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, apreciind că România trebuie să devină, alături de Polonia, printre cele mai puternice state din punct de vedere militar din regiune.

"Sperăm să putem să primim mult mai mult suport şi sprijin, inclusiv transfer de tehnologie în zona civil-militară sau militară. Dar pentru asta avem nevoie de un plan de înzestrare a forţelor armate pentru următorii 4-5-10 ani şi aici este iarăşi important ca şi puterea şi opoziţia de azi să poată să aibă acces la această conversaţie şi pe energie, pe marile infrastructuri, pe problemele de apărare şi securitate naţională. Să existe, dacă nu un consens, măcar un minim acord de principiu cu privire la nişte linii pe care România trebuie să le urmeze indiferent cine este preşedintele, indiferent cine este primul-ministru, indiferent ce majoritate este la guvernare la Bucureşti, măcar pe cinci lucruri mari", a spus Geoană.

El a spus că aceste lucruri sunt fundamentale pentru securitatea statului român şi trebuie să fie făcute, arătând că este şi obligaţia viitorului preşedinte să garanteze de fapt că aceste priorităţi naţionale sunt urmărite cu perseverenţă şi devin de fapt regula jocului, şi nu excepţia de la joc.

"Trebuie să internalizăm acest moment foarte complicat, pentru a vedea ce avem noi de făcut şi, nu în ultimul rând, să ne întărim şi militar, dar şi din punct de vedere economic, unde România este în continuare mult prea vulnerabilă, mult prea puţin dezvoltată", a adăugat Geoană.

În contextul actual, apartenenţa la NATO e o garanţie fermă de securitate în caz de agresiune externă

Geoană a spus că, în contextul actual, dat de situaţia din Ucraina şi din spaţiul ex-sovietic, faptul că România este în acest moment parte din NATO reprezintă o garanţie fermă, certă, de securitate în eventualitatea unei agresiuni externe.

"Articolul 5 a fost confirmat solemn de către preşedintele Obama, Joe Biden şi Victoria Nuland într-un mesaj direct pentru România de acum câteva zile. Această apartenenţă la NATO reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria neamului românesc", a spus Geoană.

"Dar, ca ea să devină o garanţie absolută, în sensul că indiferent de condiţii, România va fi apărată de întreaga forţă a Occidentului, de întreaga forţă militară a Americii şi a aliaţilor săi europeni, trebuie ca şi noi în continuare să ne facem treaba acasă. Nu poţi să pretinzi aliaţilor să facă lucruri pe care trebuie să le faci şi tu acasă. Nu putem face enorm de multe lucruri, pentru că resursele noastre sunt limitate. Dar să le facem mai clar, mai coerent - trebuie să le facem", a adăugat Geoană.

El a spus că este vorba, încă o dată, despre reconfirmarea faptului că un consens naţional, care a precedat intrarea în NATO şi în UE, reprezintă singura soluţie ca România să fie la adăpost, să se dezvolte şi să fie o ţară decentă şi bine administrată.

NATO se va transforma; Răspunsul la atacul Rusiei va fi gradual

Geoană şi-a manifestat convingerea că summit-ul NATO de la Londra, pe lângă elementele de redefinire după încheierea misiunii din Afganistan, în contextul rusesc, va căpăta noi valenţe privind apărarea cibernetică, securitatea energetică, problemele militare, problemele de patrulare a navelor NATO de genul Active Endeavoar din Mediterana în Marea Neagră.

"Şi chiar dacă multă lume se întreabă de ce reacţia Occidentului e relativ palidă faţă de atacul extrem de agresiv al Federaţiei Ruse, eu spun un singur lucru: nu dorim escaladarea relaţiei cu Rusia şi un război rece nu face bine nimănui. Dar să nu creadă cineva că acest tip de nouă politică din partea Federaţiei Ruse va rămâne fără un răspuns gradual. Va dura ani de zile, dar nici noi nu suntem în măsură să acceptăm orice formă de agresiune la graniţele noastre", a spus Geoană.

El a arătat că, atunci când se vorbeşte despre Moldova, Transnistria, gurile Dunării, Odessa, estul şi sudul Ucrainei, platoul continental, se vorbeşte de fapt despre interesele directe vitale naţionale româneşti.

"Pentru asta este important că suntem în NATO. Atunci când un interes vital naţional românesc este afectat de o mare putere cu gânduri poate mai puţin prietenoase, avem în spatele nostru o întreagă alianţă şi principalele puteri economice şi militare ale lumii. Este o situaţie fără precedent într-o istorie zbuciumată a statului român", a spus Geoană.

Scutul antirachetă nu a fost şi nu este o infrastructură militară împotriva Federaţiei Ruse

Geoană a precizat că elementele scutului antirachetă de la Deveselu nu reprezintă o preocupare pentru ruşi, dacă Rusia va intra într-o zonă în care va încuraja o anumită competiţie şi rivalitate explicită cu Occidentul.

"Poate să reprezinte o preocupare ce se întâmplă în Polonia, poate chiar în Cehia, dacă se revine la un sistem aşa cum preşedintele Bush iniţial îl proiectase. Dar, încă o dată, ce este în Turcia, pe nave, ce este în România la Deveselu - nu sunt elemente care să preocupe sau să afecteze interesele de securitate ale Federaţiei Ruse", a subliniat Geoană.

El a opinat că ruşii îşi doresc, de fapt, oprirea celei de-a treia etape a scutului.

"Mai degrabă, într-un fel, ruşii când ţipă despre Deveselu şi când spun că este inacceptabil, ei de fapt vor să oprească a treia etapă, care este cea poloneză. Pentru că a treia etapă, cea poloneză, vorbeşte de rachete intercontinentale. La noi este vorba de rachete cu rază medie de acţiune. Nu există niciun fel de variantă în care scutul de aici poate să fie folosit împotriva Federaţiei Ruse", a menţionat Geoană.

El a spus că, într-o logică de suspiciune din partea Moscovei, evident că şi NATO va trebui să-şi ia deciziile sale şi se va vedea în Ţara Galilor, în septembrie, care va fi răspunsul Alianţei la aceste acţiuni ale Federaţiei Ruse.

România, din punct de vedere strategic, este mai relevantă decât oricând

„Orice criză reprezintă şi o oportunitate. România, din punct de vedere strategic, azi, este mai relevantă decât oricând. N-a fost niciodată, de la crearea Principatelor Române şi de la dorinţa de a avea un stat care să controleze gurile Dunării şi după aceea să fie un stat influent în această zonă de intersecţie între Est şi Vest - nu a avut România o relevanţă strategică mai mare", a spus Geoană.

El a arătat că următorii zece ani de zile trebuie să fie ani în care România să se întărească, scopul fiind acela de a parcurge "un deceniu al dezvoltării".

"De ce spun că este şi o oportunitate această criză? Pentru că, dacă vom şti să transformăm şi în dividende economice, de creştere economică, de transfer de tehnologie, de investiţii proaspete, de locuri de muncă bine plătite, de mai mare coerenţă din punct de vedere al societăţii şi al statului român, putem să avem unul dintre cele mai spectaculoase salturi de dezvoltare din istoria acestei ţări", a spus Geoană.

El a arătat că pentru a se ajunge acolo România trebuie să îndeplinească precondiţii legate de o guvernanţă mai bună, un leadership după alegerile din noiembrie care să fie suficient de puternic dar şi de capabil să asigure o coerenţă internă şi de atragerea de resurse interne şi externe pentru dezvoltarea României.

Interesul vital al României este să aibă toţi vecinii cât mai aproape de Europa

"Şi, bineînţeles, să înţelegem că interesul vital al României este ca în premieră în istorie, pe lângă apartenenţa noastră la NATO şi UE, să avem toţi vecinii noştri membri ai aceluiaşi sistem politic ca şi noi. Interesul României e de a vedea Serbia, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia venind cât mai aproape de Europa. Poate nu atât de repede, poate nu neapărat cu acte în regulă, dar interesul nostru e de a deveni o punte între Est şi Vest", a spus Geoană.

El a menţionat că la astfel de scopuri se va putea ajunge punându-ne geografia la treabă, administrându-ne mai bine în plan intern, dezvoltând antreprenoriatul şi potenţialul de afaceri din România, luptând împotriva inegalităţilor cumplite din ţară.

"Nu poţi să fii o ţară puternică, oricât de multe scuturi ai avea aici, dacă jumătate din populaţie este sub limita sărăciei. Nu poţi să fii o ţară puternică, oricât de multe avioane eventual am cumpăra sau ne-ar împrumuta cineva, dacă sectorul privat românesc nu găseşte bani pentru afaceri", a menţionat Geoană.

El a arătat că întărirea şi dezvoltarea României, respectiv transferul de la relevanţă strategică la relevanţă economică, reprezintă adevărata provocare.

"Şi, dacă ne facem lecţiile bine, va fi un deceniu spectaculos, cu rate de creştere de peste 5%, în condiţii de stabilitate macroeconomică. O Românie care, dacă va creşte cu 5%, va ajunge a 35-a economie a lumii, a 13-a ţară din UE şi care să evadeze de la lanterna roşie şi subsolul clasamentelor europene şi internaţionale. Este o agendă ambiţioasă dar, într-un fel, criza aceasta, deşi ne preocupă pe toţi, ar putea să aducă României o şansă de a fi, practic, o a doua Polonie la interfaţa dintre Est şi Vest", a conchis Geoană.

Citeşte şi:

După un deceniu de la aderarea la NATO, România şi-a consolidat profilului strategic

România marchează astăzi zece ani de la depunerea, alături de alte şase state (Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia),  la 29 martie 2004, la Washington, a instrumentului de ratificare a Protocolulului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

10 ani în NATO: Ion Iliescu a fost forţat să se îndrepte spre Occident

„Data de 29 martie nu ar trebui să treacă neobservată: azi se împlinesc 10 ani de când România este în mod oficial membru NATO”, scrie Adrian Niţă, profesor doctor Filosofie, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Petre Roman: Pentru intrarea în NATO în 2004 trebuie să îi mulţumim lui George W. Bush

Primul premier român care a vizitat sediul NATO, Petre Roman, a povestit că România trebuie să îi mulţumească fostului preşedinte american George W. Bush pentru aderarea la Alianţă în 2004, pentru că decizia a fost în principal a acestuia.

Ioan Mircea Paşcu: NATO e ca o societate de asigurări - faci nişte eforturi ca la nevoie să fii apărat

Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu a afirmat că faptul că România este în NATO ajută cetăţenii să-şi ducă viaţa în linişte, "apăraţi de articolul 5", în pofida situaţiei delicate de la graniţa cu Ucraina, iar Alianţa poate fi privită ca "o societate de asigurări"