Nu cred să mai existe o ţară din lume unde oamenii să se înghesuie atât de mult la moaştele diverşilor sfinţi ortodocşi! Nici măcar în ţările apropiate şi prietene, surori de tradiţie ortodoxă, de sărăcie, de incultură, de subdezvoltare şi foste componente ale lagărului comunist. Chiar dacă de sute de ani, ortodocşii se duc ca oile la moaştele mult slăvite şi lăudate că ar fi făcătoare de minuni, avânt mai mare, mai numeros şi mai prostesc al pupătorilor de racle ca în ultimii ani, nu a existat.

Când vezi mii, zeci sau chiar sute de mii de români amărăşteni că se bat să ajungă la diversele şi multele moaşte sfinte, făcându-şi milioane de cruci, rugându-se şi târându-se în genunchi, mai că îţi vine să zici că suntem un popor profund creştin ortodox, care respectă şi practică învăţăturile moralei religiei tradiţionale. Români care se bat cu pumnii în piept şi declară cu evlavie cât de credincioşi sunt şi se roagă pentru sănătate, pentru familie, pentru prosperitate.

Logic, dacă te gândeşti simplu, cu atâta credinţă şi tradiţie ortodoxă ar trebui ca morala creştină să fie sfântă pentru toată suflarea evlavioasă din România. Să nu se mai fure atât de mult, să nu mai existe sumedenie de infracţiuni şi infractori fără număr, să existe solidaritate şi ajutor necondiţionat între fraţii creştini, să nu mai existe prăpăstii de netrecut între bogaţi şi săraci, să fie concordie, dragoste şi înţelegere în popor, nu o duşmănie accentuată. Când vezi sumedenie de icoane în birourile şefilor jandarmilor, ale politicienilor, te aştepţi ca atât instituţiile militare, cât şi politice, democratice ale statului să fie în slujba cetăţenilor, a poporului, nu să bată la protestatari şi să-i gazeze ca pe criminalii odioşi.

Dar la noi, în România, cu cât se afişează public tot mai mulţi cetăţeni cu credinţa lor ortodoxă tradiţională, cu cât îşi declamă mai tare inocenţa şi evlavia de faţadă politicienii, cu atât lucrurile merg mai prost. Cu atât este mai nerespectată în realitate morala creştină, cu atât se fură mai mult şi se comit fapte antisociale, cu atât se încalcă legile mai tare, cu atât se fac mulţi popi frate cu dracul să primească arginţi de la politicienii care dăruiesc cutia milei din banii publici, dar şi de la tot mai mulţi credincioşi fără credinţă, sprijinitori ai unei biserici care îşi pierde continuu din credibilitate şi din menirea adevărată. Curat tradiţional românesc!

În ultimul timp, mi se pare un spectacol grotesc procesiunile pupătorilor de moaşte, în special pelerinajele organizate din bugetul public de către marii „edili“, politicieni  cu grijă faţă de credincioşi, care sunt şi fraţi cu dracul, dar îl şi folosesc pe  Dumnezeu ca agent electoral. Aceşti politicieni pervertiţi, mici în lumea lucrurilor bune realizate pentru urbea lor, dar mari dumnezei locali în faţa electoratului habotnic, prostesc şi incult, fac totul pentru a le spori loialitatea pupătorilor de moaşte faţă de ei.

Anul acesta, 7000 de cetăţeni ai micului oraş Voluntari au fost duşi la moaştele Sfintei Parascheva la Iaşi, dar marele edil evlavios, primarul Pandele, vrea ca la anul să fie 10. 000 de oameni trimişi în pelerinaj ! Pe banii publici. An de an, sporeşte numărul nefericiţilor credincioşi care au prins locuri în autocarele lui Dumnezeu de Voluntari. An de an, marele edil, păstor de cetăţeni cu drept de vot, organizează plecarea cu discursuri mobilizatoare, având alături de el soborul de preoţi aferent, slujitori fericiţi şi ei că moaştele sunt o afacere tot mai prosperă şi sigură pentru ei şi oastea popilor milogi la uşile politicienilor efemeri.

Nici soţia acestuia, primăriţa generală a Bucureştiului, evlavioasa politiciană Gabriela Firea, nu se lasă mai prejos. Vine în sprijinul şi dorinţa credincioşilor bucureşteni, aducând şi plimbând prin biserici diverse moaşte făcătoare de minuni, la care dau buluc amărăştenii tradiţonali, cu speranţa naivă că vor avea parte de multe pomeni şi prosperitate din partea mai marilor zilei.

Afacerea, moda moaştelor la români aduce profit sigur. Pare că este o adevărată industrie, care scoate pe bandă rulantă tot mai multe moaşte, le împrumută de la biserică la biserică, sunt aduse şi din alte ţări ortodoxe şi plimbate în delirul cât mai multor pupători, crezători în mari minuni spre beneficiul propriului interes. Zici că există undeva, o fabrică de moaşte! Cu atâtea oase sfinte făcătoare de minuni, ar trebui să fim şi noi un popor sfânt, nu unul plin de ipocrizie şi de profitori de tot felul.

Fenomenul, parada moaştelor şi a milioanelor de credincioşi români sunt privite cu uimire de către străinii de altă eligie care se nimeresc prin România şi văd procesiunile ortodoxe, tradiţional româneşti! Parcă noi am inventat turismul religios, electoral. Suntem o ţară unde se înmulţesc bisericile ca ciupercile după ploaie, unde slujitorii Domnului sug la ţâţa bugetului de stat, slujind şi politica celor puternici cu dare de mână ! Suntem o ţară în care creşte vertiginos numărul pupătorilor de moaşte, dar în care dumnezeii puterii îi lasă să moară cu zile pe bolnavi, pe copii, în spitale, pe străzi în casele lor.

În România, minunile moaştelor sfinte îi pun pe politicienii penali în fruntea statului, îi scapă pe infractori din închisori, îi îmbogăţeşte pe corupţi, în timp ce pupătorilor de moaşte le aduce tot mai multă nefericire. Nicidecum sănătate, pace şi prosperitate!