VIDEO Preşedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Există riscul ca CNCD să se politizeze

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a tras la Adevărul Live un semnal de alarmă privind riscul ca CNCD să se politizeze. Acest avertisment vine după ce Colegiul antidiscriminare nu a putut să ia o decizie privind declaraţia deputatului PNL Alexandru Băişanu care le cere homosexualilor să nu confunde funduleţul cu fericirea. Reprezentanţii USL în colegiu, doi al PSD şi doi ai PNL, s-au opus sancţionării deputatului.

Adevărul a publicat săptămâna trecută un sondaj care arată că discriminarea se află printre ultimele probleme importante ale românilor. Cu toate acestea discuţia despre legalizarea căsătoriei între persoanele de orientare homosexuală în contextul revizuirii Constituţiei a ţinut primele pagini ale ziarelor o perioadă îndelungată.

Sociologul Darie Cristea a explicat că aceasta este una dintre problemele care pot apărea într-o societate tradiţională, care vrea să se alinieze foarte repede la normele unei societăţi liberale. De aceea, ideal ar fi ca românii să participe mai întâi la un dialog matur în spiritul toleranţei.

„Trebuie să înţelegem că există nişte structuri atitudinale de profunzime în societatea românească. Suntem o ţară occidentalizată, educată, dar suntem în esenţă o societate tradiţionalistă. Faptul că s-a discutat şi despre problema homosexualităţii la revizuirea Constituţiei nu a ajutat foarte mult manifestarea unei toleranţe sau digerarea de către public a unei atitudini homosexuale. Publicul a înţeles că această discuţie a fost un atac la valorile tradiţionale. O discuţie care va educa publicul român în spiritul toleranţei ar putea fi o chestiune”, spune sociologul.

Românii nu ştiu că le pasă de valorile tradiţionale până când cineva nu le atacă în mod direct

În viziunea lui Cristea, multe dintre problemele de discriminare apar în momentul în care românii simt că le sunt lezate direct valorile în care cred. „Îmi aduc aminte că atunci când a apărut expoziţia Human Body la Antipa a apărut pe toate canalele media un protest al unei asociaţii conservatoare care damna expoziţia, considerând-o nepotrivită şi chiar satanică. În fine, dacă n-aş fi văzut protestul nu aş fi ştiut despre Human Body. Acelaşi lucru se aplică şi paradei de la Gay Fest. Dacă nu ar fi fost antiprotestele, puţini ar fi înţeles sau ar fi aflat de paradă, pentru că în România fenomenul nu este atât de extins încât să te loveşti de el zilnic”, explică sociologul.

La rândul său, jurnalistul Ion M. Ioniţă leagă direct problema discriminării în ţara noastră de cele două lumi care au coexistat întotdeauna: cea urbană, cosmopolită şi cea rurală, tradiţională, peste care s-a suprapus regimul comunist care a încercat să uniformizeze întreaga societate românească, iar libertatea noastră este încă nou-dobândită, astfel că nu am avut timp să reconstruim societatea şi să definim perfect politicile.

„În România au coexistat întotdeauna două lumi: cea cosmopolită, urbană şi cea perfect tradiţională de la sat. Comunismul a încercat de fapt o aliniere a tuturor la nişte norme: toţi trebuia să fim la fel. Dacă atunci erai minoritar, era ceva ciudat. Homosexualitatea era pedepsită prin Codul Penal. Rolul femeii era să facă cât mai mulţi copii, care să intre în Armată, în mine etc. De aceea era interzis avortul. Pe urmă a venit libertatea, dar a trecut încă puţin timp. La noi nu există mai multe subculturi gay – mişcări artistice, culturale, cluburi, baruri – aşa cum se întâmplă în ţările occidentale şi atunci evident discutăm despre nişte bariere”, explică jurnalistul.

Puţine persoane discriminate pe motiv de orientare sexuală au curajul să meargă cu plângerea în instanţă

Oamenii au devenit mult mai deschişi la nou şi nu mai discriminează la fel de mult ca acum 20 de ani, spune preşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării. Preşedintele CNCD acceptă însă că încă există grupuri discriminate în România.
„Din punctul meu de vedere avem de-a face cu o minoritate, dar nu doar homosexuali. E o comunitate ascunsă în societate, sunt puţine persoanele care ar merge cu o plângere în instanţă. Îngrijorătoare sunt actele de violenţă în ultimul an şi chiar am cunoştinţă despre două cazuri care s-au întâmplat în ultimele două săptămâni. Deja am sesizat autorităţile, pentru că nu se pot întâmpla astfel de cazuri în România. Atitudinile violente pot viza şi minorităţile de opini”, spune Csaba Asztalos.

Un cuplu de homosexuali s-a îmbrăţişat la un spa din Ungaria, iar proprietarul i-a forţat să plece de acolo. Ăsta a fost un caz de discriminare. „Uite, eu am lucrat la Consiliul pentru Combaterea Discriminării şi în 2003 şi prima oară când am luat în braţe un copil cu HIV/SIDA, m-am dus la baie ca prostul şi m-am spălat pe mâini. La nivelul ăsta încă trebuie să lucrăm în societate, pentru că sunt atitudini pe care le forţează mentalul”, spune Csaba.

La rândul său, sociologul Cristea a explicat că românii sunt foarte reticenţi şi să îşi dea cu părerea despre cei care sunt infestaţi cu HIV/SIDA. „La întrebările despre cei care au această boală şi discriminarea acestora, procentul întrebărilor la care nu se răspunde este mult mai mare”.

Adevărul LIVE Ce drepturi au rromii şi homosexualii în România

Un alt tip de discriminare este cea faţă de persoanele sărace. „Ăsta e rolul politicilor publice. Să ajute aceste persoane să se integreze în societate: copiii nu pot merge la şcoală pentru că nu au haine sau rechizite. În plus, există o discriminare multiplă: poţi fi discriminat pe de-o parte pentru că eşti sărac şi, pe de altă parte, pentru că eşti femeie sau rom”, spune Csaba Asztalos.

Viitorii magistraţi sunt obligaţi să înveţe jurisprudenţa antidiscriminare

O măsură împotriva discriminării este aceea că pentru a intra în magistratură, proaspăt absolvenţii de Drept trebuie să studieze toate cazurile de discriminare de la Curtea Europeană, dar şi din jurispdrudenţa românească, astfel că viitorii magistraţi sunt obligaţi măcar să citească aceste speţe, pentru că ar putea fi subiect de examen.

Preşedintele CNCD propune, de asemenea, introducerea în examenul de definitivat al profesorilor sau la admiterea la facultate o curiculă care să conţină speţe antidiscriminare.

O problemă esenţială în România este faptul că noi nu ştim care este numărul grupurilor vulnerabile. „Noi nu ştim câţi elevi romi sunt în şcoală acum, spre exemplu. Şi atunci e foarte greu să implementezi politici publice, pentru că nu ştii pentru cine şi cât”, spune preşedintele CNCD.

Din moment ce statul recunoaşte că angajarea persoanelor sub 30 de ani şi peste 45 e mult mai greoaie, deja vorbim despre discriminare pe criterii de vârstă. „Familiile monoparentale, potrivit legii, nu sunt familii. Potrivit legii, dacă un copil îşi pierde unul dintre părinţi, acesta nu mai face parte dintr-o familie”, spun specialiştii.

Despre declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu: „Faceţi, fetelor, copii! Este un act patriotic”

Sociologul Darie Cristea spune că problema natalităţii şi a declinului demografic este conştientizată de toate statele occidentale. În general, această problemă a fost ridicată mai ales de statele totalitare.  „Într-un fel această declaraţie este şi de tipul populist”, spune Darie Cristea.

Preşedintele CNCD consideră, însă, că asumarea unui copil nu este doar responsabilitatea femeii. E drept că problema natalităţii este una firească şi da, cel mai probabil în câţiva ani forţa de muncă va proveni din rândurile minorităţilor.

Preşedintele CNCD, Csaba Asztalos: „Trag un semnal către membrii colegiului director că nu ne permitem să patinăm în afara regulilor”

Consiliul pe care îl conduc riscă să îşi piardă capitalul de încredere pe care îl are, în condiţiile ultimelor decizii luate. „Există o diluare a nivelului de consecvenţă în momentul în care e vorba de oameni direct implicaţi în viaţa politică. Există riscul să patineze. Trag un semnal de alarmă către membrii colegiului director pentru că eu nu pot accepta după 10 ani de construcţie instituţională să începem să patinăm şi să nu fim constanţi cu jurisprudenţa hotărâtă de noi împreună cu CEDO. Nu sunt de acord să dăm de pământ cu instituţia noastră. După numirea, pe care o face Parlamentul, trebuie să te supui legii şi să fii obiectiv. Noi nu avem o problemă cu legi, cu Constituţia, ci cu calitatea unor profesionişti din fotbal. Când nu merge o echipă de fotbal, nu schimbi regulile jocului, ci schimbi jucătorii”, spune preşedintele CNCD.

„Consecvenţa deciziilor Consiliului patinează. Nu pot accepta să dăm de pământ cu instituţia noastră”

Teodora Bertzi (PNL) îi raspunde preşedintelui CNCD

Theodora Bertzi, membru al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, spune că preşedintele CNCD s-a antepronunţat în cazul deputatului Alexandru Băişanu, catalogând acest demers drept inacceptabil.

„Sunt foarte surprinsă de declaraţia domnului preşedinte CNCD, Csaba Asztaloş, pentru că a făcut această declaraţie în contextul în care există un dosar pe rol, şi nu este vorba de un dosar soluţionat. Dânsul acuză membrii CNCD de faptul că au un vot politizat, iar dosarul se află încă în analiză. Şedinţa pentru finalizarea acestui dosar urmează să aibă loc când se întoarce dânsu’ din concendiu, a replicat Theodora Bertzi.

În plus, Theodora Bertzi, a explicat pentru Adevarul, întregul parcurs al dosarului: „procedura pe care a folosit-o domnul preşedinte a fost o procedură care nu a mai existat în niciun alt dosar, şi în niciun caz în procedura legală. Practic, dânsul s-a autosesizat, vineri, iar imediat, marţi, a fost audierea domnului Băişanu, şi tot marţi, la o oră după audiere, dosarul a fost introdus în procedura de deliberare. În acel timp, unii membrii ai Consiliului erau angrenaţi în procedura audierii altor 16 dosare, ale căror reclamaţi erau pe hol. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată pe un dosar, este prima oară când se întâmplă aşa ceva. Este inacceptabil ca membrii Consiliului să fie acuzaţi că votul a fost politizat, în condiţiile în care nu a existat un vot final“, a adăugat Theodora Bertzi.