Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public: „Numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie s-a triplat în ultimul deceniu”
0
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi, la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public, că în 2016 au fost trimişi în judecată 63.722 de inculpaţi, cu 8,2% mai mulţi decât în anul precedent.Preşedintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea instituţiei în "restabilirea adevărului" în cazul Revoluţiei şi Mineriadei, afirmând că aşteaptă ca soluţiile să fie "ca la carte", prin decizii clare, rapide, temeinice şi legale.
Numărul dosarelor de corupţie a fost în creştere în ultimii trei ani, cauzele vizând fapte din sistemul sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul, clientelismul şi patronajul, a declarat, marţi, procurorul general al României, Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public, potrivit News.ro
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus că, în 2016, au fost soluţionate 569.673 de cauze, cu 63.722 inculpaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 8,2%, reprezentând 32,1% din cele 1.776.216 cauze de soluţionat. Ponderea rechizitoriilor a fost de 8,37% din total cauze soluţionate, în creştere faţă de 2015. Numărul dosarelor rămase spre soluţionare la sfârşitul anului trecut a fost de 1.117.702, faţă de 1.095.394 în 2015.
Numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în 2016 a scăzut semnificativ faţă de anul precedent şi, mai relevant, faţă de anul 2013, înregistrându-se 809 inculpaţi achitaţi definitiv, din care 118 prin dezincriminarea faptei. Ponderea achitaţilor definitiv faţă de totalul inculpaţilor trimişi în judecată în 2016 a fost de 1,3%, iar restituirile dispuse de instanţe reprezintă 0,46% din trimiterile în judecată, a spus Lazăr la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
„Tendinţa cauzelor de corupţie a fost crescătoare”
Procurorul general a subliniat că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost considerabilă în 2016, fiind caracterizată în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca fiind impresionantă.
„Sunt de observat, creşterea importantă a numărului de cauze soluţionate pe fond, cu aproape 26% faţă de anul precedent, precum şi creşterea numărului de trimiteri în judecată cu aproape 13%. Cauzele pe care DNA le-a soluţionat privind corupţia în domeniile public şi privat sunt printre cele mai complexe dosare ale Ministerului Public. Persoanele trimise în judecată în cursul anului 2016 au avut calitatea de înalţi demnitari, parlamentari, magistraţi, avocaţi, ofiţeri de poliţie judiciară. Remarcăm condamnările definitive pentru corupţie a numeroşi parlamentari, magistraţi, avocaţi şi generali din structuri militare. Direcţia a indisponibilizat şi a reuşit să recupereze pentru statul român importante sume de bani”, a precizat Lazăr, citat de News.ro.
Procurorul general a adăugat că, în perioada 2013 - 2016, per total, tendinţa cauzelor de corupţie a fost crescătoare. Lazăr a precizat că un maximum al trimiterilor în judecată a fost în 2016, cu 395 de cauze, însă cei mai mulţi inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru corupţie în 2015.
„Dosarele au vizat corupţia din sistemele sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul, clientelismul şi patronajul”, a mai spus Lazăr.
Procurorul general a arătat că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a avut rezultate bune în 2016, remarcându-se o creştere a trimiterilor în judecată cu 28,46% faţă de anul precedent, chiar dacă numărul de cauze soluţionate pe fond a scăzut.
„Cea mai mare captură de cocaină”
„A fost operată cea mai mare captură de cocaină de pe teritoriul României, din istorie. Au scăzut cu aproape 43% inculpaţii achitaţi definitiv în anul 2016 comparativ cu 2015. Deopotrivă, a scăzut cu aproape 60% numărul de inculpaţi achitaţi arestaţi preventiv”, a precizat Lazăr.
În ce priveşte dosarele de conflict de interese, Lazăr a spus că în 2016 au fost soluţionate 346 de cauze, faţă de 237 în 2015, dintre care 52 cu trimiteri în judecată, faţă de 45 în 2015, privind 58 inculpaţi.
În domeniul evaziunii fiscale, procurorul general a spus că activitatea organelor judiciare trebuie impulsionată, proporţional cu amploarea pe care acest fenomen îl are în economia şi finanţele ţării.
„Numărul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată pentru evaziune fiscală a crescut faţă de 2015, dar insuficient în raport cu nivelul fenomenului infracţional. Sunt necesare măsuri urgente de lege ferenda şi cooperare interinstituţională pentru creşterea eficacităţii în combatere”, a afirmat Lazăr.
În materie de contrabandă, în 2016 a crescut numărul trimiterilor în judecată şi al dosarelor soluţionate, fiind relativ constant numărul inculpaţilor trimişi în judecată.
Legat de infracţiunea de spălare a banilor, Augustin Lazăr a spus că au crescut numărul dosarelor soluţionate, numărul cauzelor trimise în judecată şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată.
„Activitatea de recuperare a produsului infracţiunilor este la fel de importantă ca pedepsirea infractorilor. Ea creează premisa îndreptării răului social produs prin infracţiune, sub aspect patrimonial. Valoarea măsurilor asigurătorii a scăzut faţă de 2015 când a fost soluţionată o cauză complexă în domeniul evaziunii cu carburanţi. Este necesară organizarea unei bune cooperări cu ANABI pentru impulsionarea recuperării produsului infracţiunilor”, a susţinut Augustin Lazăr.
Procurorul general a făcut referire şi la infracţiunile prevăzute de Codul silvic, arătând că situaţia operativă nu este satisfăcătoare, de aceea este necesară impulsionarea activităţii pentru combaterea acestor infracţiuni deosebit de grave, ce aduc atingere atât mediului înconjurător, cât şi intereselor patrimoniale ale statului.
„S-a menţinut relativ constant numărul de cauze soluţionate în 2016, dar cu o creştere a numărului de inculpaţi trimişi în judecată. Este de remarcat însă creşterea uriaşă, de 300%, a valorii prejudiciilor cauzate, în intervalul 2013 - 2016. Această creştere a valorii prejudiciilor a fost însoţită însă şi de o creştere proporţională a valorii măsurilor asigurătorii luate în cauză”, a adăugat Lazăr.
Procurorul general a concluzionat că principalele provocări pentru 2017 sunt reprezentate de asigurarea calităţii actelor de urmărire penală, prin reducerea în continuare a achitărilor şi restituirilor, asigurarea cadrului legal de respectare a drepturilor fundamentale ale persoanelor şi identificarea soluţiilor practice de reducere a stocului de dosare aflate pe rol.
Problemele din parchete
Procurorul general a precizat că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are în statele de funcţii 2.972 de posturi de procuror, din care sunt ocupate 2.650 posturi, respectiv 89%.
„Cu toate că gradul de ocupare a posturilor este apt de a asigura funcţionarea normală a Ministerului Public, mai multe parchete de pe lângă judecătorii au funcţionat temporar cu un singur procuror sau chiar fără niciun procuror titular. (…) Din analiza datelor statistice este de remarcat că media dosarelor de soluţionat pe procuror este profund disproporţionată între parchete cu volum diferit de activitate. Spre exemplu, la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii variază de la 3.451 dosare la Vişeu de Sus, la 328 dosare pe procuror la Orşova. Pentru a echilibra aceste decalaje majore, conducerea Ministerului Public a adoptat soluţia preluării unor categorii de dosare de către parchetele ierarhic superioare”, a precizat Lazăr.
El a adăugat că o intervenţie legislativă este strict necesară pentru a asigura echilibrul sistemului judiciar, justa repartizare a cauzelor şi eliminarea stocului de dosare, aflat pe rolul Ministerului Public, prin raţionalizarea micilor instanţe şi unităţi de parchet.
„Dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor să fie făcute ca la carte“
Klaus Iohannis: „Bilanţul vorbeşte de la sine, aprape 57.000 de dosare soluţionate. Sunt cifre impresionante. Principala misiune a Ministerului Public este garantarea respectării legii. Întărirea statului de drept depinde şi de capacitatea procurorilor de a-şi îndeplini activitatea cu echilibru. Justiţia este un serviciu public. Românii devin tot mai vigilenţi la abeterile de la ordinea drept. Faptul că la nivelul unei largi părţi a societăţii aceste principii sunt un mod de viaţă, atunci aşteptările sunt din ce în ce mai mari. Să vă exercitaţi atribuţiile cu obiectivitate, fără a fi influenţaţi. Avem nevoie de un Minister Public independent şi eficient, care să facă faţă tuturor provocărilor actuale. În cei 10 ani de la aderarea la UE, România a făcut progrese remarcabile în domeniul justiţiei. Ultimele raporte MCV au remarcat în mod constant progresele, dar au arătat şi nevoia de sustenabilitate. Obiectivul nostru este ca progresul să devină ireversibil“.
Klaus Iohannis: „Atacurile la adresa procurorilor şi a judecătorilor au conoscut o creştere îngrijorătoare. Justiţia trebuie să fie imună la factorii politici. Ministerul Public se va confrunta şi în continuare la provocări. Sunt convins că printr-un dialog constant, astfel de provocări vor fi lesne depăşite. Apreciez foarte mult faptul că Ministerul Public face eforturi pentru tragerea la răspundere a celro ce se fac vinovaţi de crime în perioada comunismului şi în perioadele tulburi de după aceea. Aştept ca anchetele în dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor să fie făcute ca la carte“.
Şefa curţii Supreme: „Constat cifrele reci şi seci”
Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme: „Constat cifrele reci şi seci. Mă refer la supraaglomerarea parchetelor şi a instanţelor. Sunt puţini cei care realizează acest lucru. Vorbim şi de sedii improprii, de legislaţia instabilă şi inadecvată, dar şi de un mediu social ostil. Cu toate acestea, avem rezultate bune. Procurorul are un rol deosebit în ceea ce priveşte mecanismele de unificare a practicii judiciare. Comportamentul profesional, dar şi în viaţa privată, trebuie să fie impecabil. Am lecturat raportul Inspecţiei Judiciare. Mi-a atras atenţia concluzia. Deşi numărul cauzelor a rămas constant, s-a remarcat o creştere a numărului de abateri disciplinare. Este evident cât de mult contează imaginea şi comportamentul nostru şi ce rol important are în încrederea în justiţie“.
Mariana Ghena, preşedintele CSM: „Statul de magistrat îi asigură procurorului pârghia independenţei faţă de faptele şi persoanele pe care le anchetează. Suntem datori să opunem tuturor temelor de dezbatere activitatea şi conduita noastră. Sistemul judiciar este unit, solid, responsabil. Aceasta trebuie să rămână constanta sistemului judiciar, ferit de greşeli majore sau orgalii, care pot avea consecinţe ireversibile“.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: „Procurorii şi magistraţii în general reprezintă o putere, dar o putere stabilă. Exprim speranţa că vă veţi desfăşura activităţile în respect faţă de drepturile fundamentale ale cetăţenilor, luînd în considerare exigenţele constituţionale. Apreciez reducerea semnificativă a numărului de inculpaţi achitaţi. Apreciez, de asemenea, creşterea persoanelor juridice trimise în judecată. Constat creşterea numărului de infracţiuni cu violenţă în familie. Constat o scădere a măsurilor asiguratorii dispuse de procurori. Nu este suficient ca acestea să fie luate la concurenţa valorii prejudiciului. Apreciez eforturile susţinute în vederea corectei informări a opiniei opiniei publice, pentru că este necesară o corectă percepţie a actului de justiţie. Rămânem preocupaţi de procesul legislativ, care trebuie să se circumscrie evoluţiei statului de drept şi a respectării drepturilor cetăţenilor“.
Care sunt datele din raportul de activitate al Ministerului Public
Se încarcă comentariile...
