Ministerul Educaţiei şi CSM i-au salvat pe „savanţii din puşcării“

Greu încercată de ultimele decizii ale autorităţilor, literatura de puşcărie va supravieţui totuşi, graţie Ministerului Educaţiei, dar şi a Consiliului Superior al Magistraturii care s-au opus categoric eliminării din lege a articolului privind reducerea pedepsei pentru „scriitori“.

Ministerul Educaţiei, dar şi Consiliul Superior al Magistraturii, dau o şansă literaturii de puşcărie. Cele două instituţii s-au opus abrogării dispoziţiei care permite reducerea pedepsei pentru deţinuţii care scriu cărţi, aşa că Ministerul Justiţiei, care lucrează la modificarea legislaţiei, a găsit o soluţie de compromis.

Vestea bună pentru savanţii puşcăriilor este că vor putea în continuare să scrie în spatele gratiilor. Vestea proastă este însă că lucrările vor fi strict supravegheate de experţi pe toată perioada elaborării. În plus, deţinuţii îşi iau adio de la sutele de zile reduse din pedepse. Indiferent câte cărţi vor scrie, deţinuţii vor primi o reducere de doar 20 de zile de închisoare.

„Nu am avut susţinere din partea unor instituţii – este vorba de Ministerul Educaţiei şi CSM, care s-au opus de la bun început abrogării articolului de lege. Ministerul Educaţiei spune că se poate verifica uşor caracterul ştiinţific al lucrărilor. Eu ca persoană spun că e foarte dificil acest lucru. Cel mai probabil, ne vom întoarce la textul de lege din 2013, la propunerea Guvernului de atunci. Beneficiul primit pentru toate lucrările ştiinţifice va fi de 20 de zile“, a declarat, pentru „Adevărul“, Raluca Prună, ministrul Justiţiei.

Cât va costa să scrii o carte în puşcărie

De verificarea caracterului ştiinţific al lucrărilor se vor ocupa experţii Ministerului Educaţiei, care vor fi plătiţi de deţinuţi. Fiecare lucrare va fi supravegheată pe tot parcursul elaborării de câte trei experţi, iar nota de plată va fi o mică avere. Din acest motiv, ministrul arată că asta duce la discriminare, pentru că nu orice deţinut dispune de atâţia bani. „Costurile vor fi suportate de persoanele aflate în detenţie. Este vorba de 2 euro pe pagină de expert. La o sumă globală, vorbim de 500-800 de euro pentru fiecare dintre cei trei experţi care analizează lucrarea, deci, în total, 1.500-2.400 de euro, adică o mică avere. Este discriminatoriu, pentru că nu oricine are aceşti bani“, spune Raluca Prună.

Potrivit ministrului, dacă procedura internă a penitenciarelor s-ar fi respectat peste tot, literatura de puşcărie ar fi fost demult poveste. „O procedură administrativă riguroasă nu va mai permite ceea ce s-a întâmplat, de pildă, la Rahova, unde s-au scris peste 100 de lucrări. Au fost şi penitenciare unde s-a spus clar: vrei să scrii, foloseşti coli ştampilate şi semnate de penitenciar. Manuscrisul se lasă în sala de lectură, iar a doua zi o iei de la capăt. Asta se poate controla. Procedura este în regulamentul intern al penitenciarelor, dar nu s-a respectat, s-a abuzat de legislaţie“, afirmă Prună.

Ministrul Justiţiei susţine că proiectul de modificare a legislaţiei actuale nu urmăreşte nici pe departe descurajarea deţinuţilor cu veleităţi academice de a scrie, ci doar aplicarea aceloraşi standarde ale cercetării ştiinţifice, atât în afara gratiilor, cât şi în spatele lor. „Proiectul urmăreşte, în măsura în care vorbim de lucrări ştiinţifice, să ridice standardul la caracterul real de ştiinţificitate. Cel mai probabil, după criteriile ştiinţificităţii din afara penitenciarelor, din lumea academică, lumea cercetării ştiinţifice, nu se poate scrie nicio lucrare în penitenciar. O lucrare de doctorat se face şi în 5-6 ani, iar în penitenciar un deţinut scrie o lucrare ştiinţifică în câteva luni. Nu este normal“, a concluzionat Raluca Prună.

Ancheta DNA

Profesorii universitari care au girat „literatura de puşcărie“ sunt verificaţi de procurori dacă nu cumva au acţionat coroborat, astfel încât „savanţii“ să iasă mai repede din spatele gratiilor. În atenţia DNA sunt nume grele, precum ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea sau fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu. În vizor sunt şi cei mai prolifici „savanţi“. George Becali (cinci cărţi), eliberat deja în urma reducerii pedepsei, şi Dan Voiculescu (10 cărţi) au fost audiaţi de procurori.

Literatura de puşcărie şi adepţii săi

Curentul literar din puşcărie a luat avânt în ultimii doi ani, după ce nenumărate VIP-uri au ajuns în spatele gratiilor, condamnate mai ales în dosare de corupţie. Nou-veniţii au văzut imediat potenţialul lucrărilor ştiinţifice scrise în închisoare.

Deşi nu mai scriseseră în viaţa lor o carte, ba chiar arătându-şi ori de câte ori au avut ocazia dispreţul faţă de munca intelectuală, zeci de vedete ajunse vremelnic în puşcărie au fost lovite de febra scrisului. 

Literatura de puşcărie are numai adepţi unul şi unul: Gigi Becali, Ioan Niculae, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, George Copos, Dinel Staicu, fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica etc.
Cei mai mulţi dintre „savanţii puşcăriilor“ cu pretenţii de erudiţi au ajuns la performanţe imposibil de atins de adevăratul mediu academic: zeci de cărţi scrise şi publicate în doar câteva zile. Caracterul ştiinţific al lucrărilor a fost girat de profesori şi conferenţiari universitari. Pe listă se regăsesc nume la fel de grele ca cele ale deţinuţilor-scriitori: ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sociologul Dan Dungaciu sau politologul Dan Pavel.

Ancheta iniţiată de Ministerul Justiţiei a arătat că cele mai multe cărţi scrise de deţinuţi n-au nici pe departe caracterul ştiinţific cerut de lege pentru ca „scriitorii“ să poată beneficia de scurtarea pedepselor.